Sursa foto:Botosaneanul Vizualizari:
VIDEO. Componenţa Sfatului Ţării de la 1917-1918
La Marele Congres al Ostaşilor Moldoveni din 2 noiembrie 1917 au participat 989 de delegaţi, ofiţeri români şi aproximativ 200.000 de ostaşi, marea majoritate ţărani basarabeni veniţi de pe toate fronturile.
Întrunirea şi-a asumat rolul de adunare reprezentativă pentru întreaga Basarabie şi şi-a luat dreptul de a proclama autonomia politică şi administrativă a Basarabiei, în baza principiului autodeterminării şi a considerentelor de cultură, naţionalitate şi istorie proprie.
În toamna anului 1917, s-au desfăşurat alegerile pentru reprezentanţii care urmau să formeze Sfatul Ţării. În total, au fost aleşi 150 de deputaţi, din cele mai diferite categorii sociale, curente politice, reprezentanţi de judeţe şi comune, ai clerului, cadre didactice, corporaţii prefesionale, instituţii, funcţionari. Şi din punct de vedere al naţionalităţii reprezentanţilor, structura a reflectat complexitatea etnică a Basarabiei: 105 erau moldoveni, 15 ucraineni, 13 evrei, şapte ruşi, trei bulgari, doi nemţi, doi găgăuzi, un polonez, un armean şi un grec.
În procente, aproximativ 70 la sută erau moldoveni şi restul reprezentanţi ai minorităţilor. Printre membrii Sfatului Ţării s-a aflat şi o femeie, luptătoarea Elena Alistar.
Intensificarea luptei naţionale în Basarabia a însemnat crearea de noi partide, dintre care s-a impus rapid Partidul Naţional Moldovenesc, înfiinţat în aprilie 1917, sub conducerea lui Vasile Stroescu şi contribuţia fruntaşilor Pantelimon Halippa, Pavel Gore, Vladimir Herţa şi a transilvăneanului Onisifor Ghibu. Partidul şi-a asumat rolul de a coordona mişcarea pentru autodeterminarea românilor basarabeni. În programul său se preconiza ca Basarabia „să îşi cârmuiască singură viaţa ei dinăuntru ţinând seama de drepturile naţionale ale tuturor locuitorilor ei”.
Sfatul Ţării a proclamat autonomia Basarabiei, iar apoi Republica Democratică Moldovenească. Noul stat continua să fie legat de Rusia ca stat federativ. Ca organ conducător executiv a fost ales un „consiliu al directorilor” în frunte cu Petre Erhan. Pentru că în Rusia puterea era preluată de bolşevici, basarabenii au fost nevoiţi să ia o decizie radicală şi, la 24 ianuarie 1918, după ce vecina Ucraina se rupea de Rusia, Republica Democratică Moldovenească şi-a declarat independenţa.
Preşedintele republicii a fost ales Ion Inculeţ, iar şeful guvernului doctorul Daniel Ciugureanu.
În toamna anului 1917, s-au desfăşurat alegerile pentru reprezentanţii care urmau să formeze Sfatul Ţării. În total, au fost aleşi 150 de deputaţi, din cele mai diferite categorii sociale, curente politice, reprezentanţi de judeţe şi comune, ai clerului, cadre didactice, corporaţii prefesionale, instituţii, funcţionari. Şi din punct de vedere al naţionalităţii reprezentanţilor, structura a reflectat complexitatea etnică a Basarabiei: 105 erau moldoveni, 15 ucraineni, 13 evrei, şapte ruşi, trei bulgari, doi nemţi, doi găgăuzi, un polonez, un armean şi un grec.
În procente, aproximativ 70 la sută erau moldoveni şi restul reprezentanţi ai minorităţilor. Printre membrii Sfatului Ţării s-a aflat şi o femeie, luptătoarea Elena Alistar.
Intensificarea luptei naţionale în Basarabia a însemnat crearea de noi partide, dintre care s-a impus rapid Partidul Naţional Moldovenesc, înfiinţat în aprilie 1917, sub conducerea lui Vasile Stroescu şi contribuţia fruntaşilor Pantelimon Halippa, Pavel Gore, Vladimir Herţa şi a transilvăneanului Onisifor Ghibu. Partidul şi-a asumat rolul de a coordona mişcarea pentru autodeterminarea românilor basarabeni. În programul său se preconiza ca Basarabia „să îşi cârmuiască singură viaţa ei dinăuntru ţinând seama de drepturile naţionale ale tuturor locuitorilor ei”.
Sfatul Ţării a proclamat autonomia Basarabiei, iar apoi Republica Democratică Moldovenească. Noul stat continua să fie legat de Rusia ca stat federativ. Ca organ conducător executiv a fost ales un „consiliu al directorilor” în frunte cu Petre Erhan. Pentru că în Rusia puterea era preluată de bolşevici, basarabenii au fost nevoiţi să ia o decizie radicală şi, la 24 ianuarie 1918, după ce vecina Ucraina se rupea de Rusia, Republica Democratică Moldovenească şi-a declarat independenţa.
Preşedintele republicii a fost ales Ion Inculeţ, iar şeful guvernului doctorul Daniel Ciugureanu.
Material realizat de Constantin Uzdriş, TVR MOLDOVA