170 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, poetul care a schimbat limba română
Vreme trece, vreme vine, important e ce rămâne în urma noastră. În urma personajului de astăzi au rămas operele care au marcat literatura românească. Sigur v-aţi prins, e vorba de Mihai Eminescu. Să îi cunoaştem povestea.
Ar fi aproape o impietate să nu vorbim astăzi despre Mihai Eminescu, poetul nostru naţional.
În realitate, data de 15 ianuarie, că zi de naştere a lui, nu e certă. George Călinescu a analizat toate documentele care au dus la scrierea certificatului de naştere şi a ajuns la concluzia, incertă şi ea, ca Eminescu s-ar fi născut undeva intre 22 şi 24 decembrie 1849.
Dar să luam de bună această zi 15 ianuarie 1850. Adică acum 170 de ani. Eminescu era fiul lui Gheorghe Eminovici, căminar din Ipoteşti. Căminar, adică strângea impozitele pe băuturile alcoolice.
Ceea ce ne poate da un indiciu ca nu era sărac deloc. Dar chiar şi bogat să fii, cu unsprezece copii, te descurcai destul de greu în acele vremuri.
Casa din Ipoteşti nu era deloc mică. Cu 4 odăi măricele, o verandă lată şi o tindă imensă, arata măsura standardului de viata al lui Gheorghe.
Probabil tatăl voia ca Eminescu să devină orice altceva decât poet. Poet nu era o meserie.
Eminescu însuşi se plângea, ca Holderlin, în Cugetările sărmanului Dionis : Poezie, sărăcie!
Sărac a fost, dar de foame n-a murit. Luceafărul poeziei româneşti!... O catalogare pompoasă şi uşor dulceagă.
Eminescu a fost primul mare poet român, cel care, sub atenta supraveghere a lui Maiorescu, a schimbat limba.
Nu avem loc şi timp să vorbim despre derapajele lui xenofobe, nici despre intolerantele lui politice. Eminescu n-a fost nici sociolog, nici analist politic. A fost poet!
