Analist: „Una dintre priorităţile de bază ale noului guvern, indiferent de culoarea lui politică, ar trebui să fie problemele ecologice ale râului Nistru”
Problemele de mediu nu constituie, cu unele excepţii, subiecte de discuţii majore în spaţiul public al Republicii Moldova. De regulă, acestea devin subiecte de analiză în cazurile în care sunt conexe confruntărilor politice sau există probleme grave care afectează direct calitatea vieţii cetăţenilor. Drept urmare, R. Moldova este printre statele cu cel mai mic grad de împădurire din Europa, iar râurile mici sunt poluate şi nu pot fi folosite pentru irigare sau consumul de apă. Despre aceasta se scrie în buletinul informativ al analistulului politic IDIS Viitorul, Veaceslav Berbeca.
„Situaţia se agravează în pofida acţiunilor organizaţiilor neguvernamentale care trag alarma în privinţa situaţiei catastrofale din domeniul mediului. Unul din puţinele subiecte de mediu care se află în atenţia opiniei publice de mai mulţi ani se referă la problema dezvoltării complexului hidroenergetic nistrean de către Ucraina. Acest subiect este prezent în spaţiul public în special după instalarea de către Ucraina a trei turbine imense în perioada 2009-2015 care a determinat scăderea debitului şi a nivelului râului Nistru. În 2015 şi 2016 cota Nistrului a scăzut până la punctul în care a pus în pericol alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor municipiului Chişinău. Riscul de agravare a situaţiei este şi mai mare din cauza intenţiei autorităţilor din Ucraina de a instala alte trei turbine la Centrala Hidroelectrică de acumulare prin pompare (CHEAP) din cadrul complexului hidroenergetic nistrean şi de intenţia de a construi alte şase hidrocentrale pe cursul superior al râului Nistru conform programului de dezvoltare a hidroenergeticii până în anul 2026 adoptat de executivul ucrainean în 2016.
Este firesc să ne întrebăm de ce s-a ajuns în acest punct în care circa două milioane de consumatori riscă să se confrunte cu grave probleme de alimentare cu apă potabilă. De ce autorităţile moldoveneşti au admis ca lucrurile să degenereze atât de mult încât Nistrul este ameninţat să se transforme într-o mlaştină în mai multe secţiuni?”, se menţionează în buletin.
Cercetarea acestei probleme nu a oferit un răspuns concludent, spune analistul. Unele persoane intervievate, care cunosc acest domeniu, ridică din umeri, dând de înţeles că ar fi existat unele interese înguste şi, drept urmare, nu au fost luate măsurile necesare pentru a solicita părţii ucrainene să respecte interesele noastre. În urma discuţiilor avute de către analist cu experţi naţionali, a fost exprimată şi părerea că negociatorii noştri nu au fost consecvenţi în procesul de negocieri, fiindcă nu au ţinut cont de realizările echipelor precedente.
Cu alte cuvinte, conform lui Veaceslav Berbeca, de fiecare dată când se schimba puterea politică, echipa nou-creată nu cuprindea experţi care au participat la negocieri, astfel încât memoria şi experienţa istorică nu era păstrată.
„Probabil, cel mai supărător motiv exprimat este că, uneori, echipa de negociatori nu ar fi fost suficient de bine pregătită la diferite întruniri organizate cu partea ucraineană. Acest motiv contrastează foarte mult cu concluzia mereu invocată de experţii naţionali că reprezentanţii de la Kiev sunt un partener dificil în procesul de negocieri. Prin asta, înţelegem că vecinii ucraineni au un scop bine definit, pe care îl urmează cu stricteţe, folosindu-se de slăbiciunile autorităţilor moldoveneşti.
De exemplu, de ce demarcarea frontierei şi definirea raporturilor de proprietate în regiunea barajului de la Dnestrovsk nu a fost detaşată de problema demarcării frontierei în localitatea Giurgiuleşti? Reiese că negociem de două ori pe aceeaşi problemă. Protocolul interguvernamental din 1998 abordează la pachet porţiunea de autostradă din regiunea localităţii Palanca şi a porţiunii de teren de la Giurgiuleşti. Republica Moldova a transmis în proprietate Ucrainei sectorul de autostradă Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca a Republicii Moldova, precum şi sectorul de teren, prin care trece acesta, iar ultimul stâlp al frontierei de stat în preajma localităţii Giurgiuleşti la ieşirea liniei de stat moldo-ucrainene pe malul Dunării nu a fost instalat. Instalarea acestuia este condiţionat de partea ucraineană de demarcarea din regiunea barajului de la Dnestrovsk. De ce subiectul demarcării frontierei de stat este subiectul discuţiei Comisiei moldo-ucrainene pe probleme comercial-economice, unde problema demarcării este discutată la pachet cu proprietăţile moldoveneşti din Ucraina?”, se mai spune în analiza lui Berbeca.
Revenind la problemele legate de situaţia ecologică a râului Nistru, Veaceslav Berbeca spune că trebuie de utilizat toate instrumentele internaţionale care există pentru a proteja interesele noastre în acest caz. Ambele state, Republica Moldova şi Ucraina, au semnat Acordul de Asociere şi Tratatul Comunităţii Energetice cu Uniunea Europeană şi care conţin mai multe directive care se referă la protecţia mediului sau au o legătură directă cu infrastructura hidroenergetică existentă şi cea planificată de Ucraina în amonte pe Nistru.
„Negociatorii noştri trebuie să folosească acest instrument pentru a determina autorităţile ucrainene să respecte angajamentele pe care le au faţă de politicile de mediu în conformitate cu Acordul de Asociere şi Tratatul Comunităţii Energetice. Putem spune că, datorită rolului important al societăţii civile din Republica Moldova, autorităţile moldoveneşti au internaţionalizat acest subiect.
Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului din Moldova a adresat Ambasadei Suediei o solicitare de finanţare a unui studiu privind impactul social şi ecologic al Complexului Hidroenergetic asupra râului Nistru, precum şi asupra construcţiei a şase centrale hidroelectrice. Ambasada Suediei a acceptat cererea şi a acordat finanţare studiului prin intermediul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.
A existat, de asemenea, o scrisoare comună a prim-miniştrilor Moldovei şi Ucrainei către Comisia Europeană, care solicită sprijin pentru evaluarea stării ecologice actuale a râului Nistru. Răspunsul UE din mai 2018 a reiterat obligaţia de a transpune şi de a pune în aplicare normele UE în acest domeniu. Pe lângă aceste măsuri, autorităţile moldoveneşti trebuie să dea dovadă de maximă transparenţă în procesul de negocieri şi să implice activ societatea civilă în discuţiile ce ţin de funcţionarea complexului hidroenergetic nistrean. O astfel de abordare ar consolida poziţiile de negociere ale autorităţilor moldoveneşti.
Există îngrijorarea că, fără un plan bine definit şi acţiuni consecvente, aceste măsuri ar putea fi neglijate de partea ucraineană care vorbeşte deja de implicarea capitalului chinez în dezvoltarea infrastructurii hidroenergetice de pe Nistru. Din acest motiv, considerăm că una dintre priorităţile de bază ale noului guvern, indiferent de culoarea lui politică, ar trebuie să fie problemele ecologice ale râului Nistru”, mai spune analistul.
