Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Basarabia şi disputa sovieto-română
Problema Basarabiei, în contextul relaţiilor sovieto-române, a apărut la sfârşitul anilor '60, începutul anilor '70 şi avut mai multe etape, spun istoricii. Conjunctura politică era foarte tensionată, iar subiectul a fost abordat în diferite discursuri ale lui Hruşciov, care declara că România şi Uniunea Sovietică au acelaşi scop şi nu ar trebui să apară probleme teritoriale. Cu toate acestea, mulţi români considerau că teritoriul dintre Prut şi Nistru le aparţine.
„Problema a evoluat foarte dinamic. Este prolific anul 1964. Este vorba despre o vizita a unei delegatii in frunte cu Ion Gheorghe Maurer în Republica Populară Chineza şi în Republica Populară democratică Coreeană, iar aici in China Mao Dzeidun a vorbit despre teritoriile ocupate de Uniunea Sovietica si s-a referit si la acapararea Basarabiei. Delegatia romana in drum spre tara a avut o intalnire cu Hrusciov si aici Hrusciov a vbit despre necesitatea efectuarii unui plebiscit. Aceste viziuni ale conducerii sovietice au fost discutate in cadrul unor sedinte a comitetului politic executiv, Gheorghiu Dej in iunie la o asemenea sedinta s-a referit si la deportarile facute de catre Uniunea Sovietica dupa razboi a populatiti romanesti si a zis ca pentru a face acest referendum este necesar ca populatia deporatata din Basarabia sa fie readusa inapoi”, a spus GHEORGHE NEGRU, istoric.
Au urmat alte discuţii dintre liderii sovietici şi cei români referitor la problema Basarabiei. Potrivit istoricilor, publicarea în 1964 a manuscriselor lui Karl Marx despre români a stârnit o mare supărare în Uniunea Sovietică, deoarece era vorba despre politica agresivă dusă de ţarism în raport cu Principatele Române şi sublinia caracterul anexionist al acaparării Basarabiei de către Rusia Ţaristă. În acel context politic, toate aceste evenimente erau o confirmare a poziţiei Bucureştiului.
„Dacă vorbim despre toată perioada postbelică, această problemă a fost ridicată în special de către exilul românesc. Ceea ce este foarte important de subliniat, în prima jumatate a anului 1960 pana in 1965 discutiile au fost duse pe problema teritoriala. In 1965 se produce o redimensionare a problemei Basarabiei, Uniunea sovietica declanseaza un razboi ideologic si propagandistic indreptat impotriva Romaniei. Era expresia nemultumirii fata de politica dusa incepand cu anii 60 de catre Romania in noul curs autonom, in documentele sovietice din acea perioada este utilizat termenul de cursul deosebit al Romaniei”, a precizat GHEORGHE NEGRU.
La începutul anilor 70, războiul propagandistic şi istoriografic a fost dublat şi de o confruntare diplomatică dintre Uniunea Sovietică şi Republica Socialistă România. Discuţiile se refereau la istoria, limba, identitatea şi au durat până la sfârşitul anilor 80.
„În 1970 au fost niste discutii la nivel diplomatic. Au fost invitati reprexentantii ambasadei Republicii Socialiste Romania la Moscova si s-a vorbit despre abordarile istoricilor romani in atlasul istoric. Uniunea sovietica si-a exprimat nemultumirea fata de faptul ca in acest atlas nu este indicat faptul acapararii de catre Romania Regala a Basarabiei. Daca ne uitam atent la toate aceste discutii, observam ca de fapt ele au fost initiate la propunerea liderilor sovietici, a diplomatiei sovietice si ei isi manifestau permanent aceasta nemultumire si toate aceste discutii nu erau decat un mod mai subtil de a pune diplomatie asupra Romaniei. Romania a incercat sa-si apere pozitiile, valorile”,a spus GHEORGHE NEGRU, istoric.
După 1976, toate presiunile Uniunii Sovietice aveau scopul să determine România să recunoască existenţa naţiunii şi a limbii moldoveneşti. Acest lucru nu era altceva decât o invenţie de a determina România să se alăture campaniei de sovietizare şi rusificare desfăşurată în Basarabia.
Au urmat alte discuţii dintre liderii sovietici şi cei români referitor la problema Basarabiei. Potrivit istoricilor, publicarea în 1964 a manuscriselor lui Karl Marx despre români a stârnit o mare supărare în Uniunea Sovietică, deoarece era vorba despre politica agresivă dusă de ţarism în raport cu Principatele Române şi sublinia caracterul anexionist al acaparării Basarabiei de către Rusia Ţaristă. În acel context politic, toate aceste evenimente erau o confirmare a poziţiei Bucureştiului.
„Dacă vorbim despre toată perioada postbelică, această problemă a fost ridicată în special de către exilul românesc. Ceea ce este foarte important de subliniat, în prima jumatate a anului 1960 pana in 1965 discutiile au fost duse pe problema teritoriala. In 1965 se produce o redimensionare a problemei Basarabiei, Uniunea sovietica declanseaza un razboi ideologic si propagandistic indreptat impotriva Romaniei. Era expresia nemultumirii fata de politica dusa incepand cu anii 60 de catre Romania in noul curs autonom, in documentele sovietice din acea perioada este utilizat termenul de cursul deosebit al Romaniei”, a precizat GHEORGHE NEGRU.
La începutul anilor 70, războiul propagandistic şi istoriografic a fost dublat şi de o confruntare diplomatică dintre Uniunea Sovietică şi Republica Socialistă România. Discuţiile se refereau la istoria, limba, identitatea şi au durat până la sfârşitul anilor 80.
„În 1970 au fost niste discutii la nivel diplomatic. Au fost invitati reprexentantii ambasadei Republicii Socialiste Romania la Moscova si s-a vorbit despre abordarile istoricilor romani in atlasul istoric. Uniunea sovietica si-a exprimat nemultumirea fata de faptul ca in acest atlas nu este indicat faptul acapararii de catre Romania Regala a Basarabiei. Daca ne uitam atent la toate aceste discutii, observam ca de fapt ele au fost initiate la propunerea liderilor sovietici, a diplomatiei sovietice si ei isi manifestau permanent aceasta nemultumire si toate aceste discutii nu erau decat un mod mai subtil de a pune diplomatie asupra Romaniei. Romania a incercat sa-si apere pozitiile, valorile”,a spus GHEORGHE NEGRU, istoric.
După 1976, toate presiunile Uniunii Sovietice aveau scopul să determine România să recunoască existenţa naţiunii şi a limbii moldoveneşti. Acest lucru nu era altceva decât o invenţie de a determina România să se alăture campaniei de sovietizare şi rusificare desfăşurată în Basarabia.