Complexul Hidroenergetic Nistrean a avut un impact negativ asupra hidrobiologiei râului

După anul 2013, din componenţa fitoplanctonului Nistrului au dispărut speciile: Polyedriopsis spinulosa, Desmatractum indutum, Characium falcatum, Diacanthos belenophorus şi Closterium lanceolatum. Totodată, au apărut specii invazive noi, care elimină speciile locale. 

Ca rezultat al modificării regimului termic şi hidrologic al apelor Nistrului, s-a redus numărul de specii cu o rezistenţă scăzută la oscilaţiile de temperatură şi ale regimului hidrologic. Pe Nistrul de Mijloc se creează condiţii nefavorabile pentru dezvoltarea speciilor de clorofite termofile, iar tot mai frecvent se întâlnesc alge specifice pentru apele reci. 

Aceste procese sunt cauzate şi de deversarea apelor uzate în municipiul Soroca şi alte ape uzate, care se revarsă în râul Nistru. 

Nistrul se înnămoleşte, pierde capacitatea de autoepurare şi se transformă în lac 

Până în momentul creării Complexului Hidroenergetic Nistrean, speciile invazive practic nu erau întâlnite sau erau extrem de puţine. După construcţia hidrotehnică s-au schimbat condiţiile hidrologice, care contribuie la reducerea vitezei curentului, creşterea transparenţei apei, creşterea excesivă a plantelor care, în final, au creat condiţii de vieţuire noi, ceea ce a făcut posibilă apariţia unor specii invazive noi sau dezvoltarea intensă a speciilor invazive, deloc numeroase anterior. 

Apariţia Complexului Hidroenergetic Nistrean a dus la înnămolirea râului Nistru, iar drept confirmare a acestui fapt este apariţia crinul de baltă Butomus umbellatus, care formează pe alocuri desişuri extinse, în special pe aria Nistrului de Mijloc, această plantă preferând anume solurile mâloase. Au apărut bancuri şi insule de mâl, iar în lacul de acumulare Dubăsari nivelul apelor s-a micşorat. Depozitele de mâl pe alocuri acoperă aproape în totalitate sectoarele de coastă şi, parţial, albia principală a râului.

 Înnămolirea râului îi reduce semnificativ capacitatea de autoepurare, ceea ce aduce după sine reducerea potenţialului Nistrului ca mediu recreativ pentru odihnă şi pentru dezvoltarea turismului. Efectele negative s-au resimţit şi la nivelul zooplanctonului, care are un rol important în ecosistem, formând temelia bazei nutritive a corpurilor de apă şi participând activ la procesele de autoepurare a ecosistemelor acvatice. 

Ca rezultat al construcţiei hidrotehnice, s-a produs o restructurare considerabilă a componenţei taxonomice a zooplanctonului (reducerea numărului de specii reofile sau care preferă apele curgătoare, şi creşterea celor limnofile, care preferă apele stătătoare), s-au micşorat efectivul numeric şi biomasa acestuia. 

Către anul 2018, dezvoltarea cantitativă a zooplanctonului în Nistrul de Mijloc s-a diminuat apreciabil şi constituia 2200 exemplare/metru cub comparativ cu 16100 mii exemplare/metru cub în anii 2000–2002 şi 212400 exemplare/metru cub— în anii 1950. Fauna de adâncime a râului a fost afectată în egală măsură de construcţia şi exploatarea CHN, astfel s-a atestat scăderea productivităţii principalelor grupe de hidrobionţi (organisme acvatice), care sunt hrană de bază pentru peşti: a zooplanctonului — de 4,6–7,3 ori, a zoobentosului (organisme care trăiesc pe fundul lacului) — de 5–6 ori. 

Cantităţi considerabile de peşte au dispărut Râul Nistru şi-a pierdut o parte însemnată a cantităţii de peşte care vieţuia în albia sa, datorită dării în exploatare a Complexului Hidroenergetic Nistrean. Pe sectorul mijlociu al Nistrului au dispărut 19 specii, iar în cel de jos — 15 specii de peşti. S-a redus efectivul numeric al 44 de specii de peşti, inclusiv, al speciilor cu valoare piscicolă şi a crescut ponderea speciilor de peşti cu ciclu scurt şi de mică valoare, de dimensiuni mici. 

S-a produs o reducere generală a rezervelor de peşte în Nistrul de Mijloc şi de Jos, datorită reducerii suprafeţelor boiştilor (locul unde are loc fecundarea icrelor de peşte), care a avut loc ca rezultat al diminuării debitului de apă în perioada de depunere a icrelor cu 200–400 metri cubi/secundă, fapt care, în primul rând, a redus (lichidat) boiştile speciilor de peşti fitofile, care constituie peste 50% din diversitatea râului. 

O altă cauză a micşorării rezervelor de peşte în Nistrul de Mijloc este condiţionată de caracterul exploatării Complexului Hidroenergetic Nistrean, cu utilizarea în timpul funcţionării doar a apelor adânci, cum mult mai reci decât cele de suprafaţă. Apa deversată prin turbinele nodului hidrotehnic anul împrejur are o temperatură de 4 grade Celsius, fapt care provoacă perturbarea regimului termic natural pe sectorul mijlociu al Nistrului în aval şi în lacul de acumulare Dubăsari. Deversarea neuniformă a apei din lacurile de acumulare în perioada de depunere a icrelor la peşti provoacă o schimbare vizibilă a nivelului apei în râu, iar ca rezultat icrele deseori ajung pe o suprafaţă secată, se usucă şi pier. 

Construcţia şi exploatarea Complexului Hidroenergetic Nistrean au schimbat regimul hidrologic al Nistrului, fapt care s-a răsfrânt asupra diversităţii biologice şi productivităţii florei şi faunei acestuia.

Acest rezumat reflectă capitolul 6 din „Studiul impactului social şi de mediu al Complexului Hidroenergetic Dnestrovsc” — „ Impactul CHN asupra hidro-biodiversităţii”, semnat de Serghei Filipenco. 

Studiul a fost comandat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova şi elaborat de un grup de experţi independenţi, la solicitarea Ministerului Mediului din Republica Moldova, cu sprijinul financiar al Suediei.