Complexul Hidroenergetic Nistrean – impactul asupra stării hidrologice a fluviului Nistru
Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

Complexul Hidroenergetic Nistrean – impactul asupra stării hidrologice a fluviului Nistru

Complexul Hidroenergetic Nistrean (CNH) influenţează regimul hidrologic şi hidromorfologic al râului. CHN este format din lacul de acumulare Novodnestrovsk cu CHE-1, lacul de acumulare de liniştire (tampon) cu CHE-2, lacul de acumulare artificial cu centrala hidroelectrică de acumulare a apei prin pompaj (CHEAP).

Principalul efect cauzat de construcţia barajelor pe cursul fluviului Nistru se consideră a fi întreruperea conectivităţii longitudinale a râului, care la rândul său limitează conexiunea dintre partea de amonte şi aval, precum şi determină modificarea părţii din amonte din râu în acumulare de apă, iar către partea din aval regimul hidrologic este controlat de operatorii CHN prin evacuarea apei prin structurile hidrotehnice ale barajelor.

Debitul şi volumul de apă anual, în partea de amonte a CHN, pentru cele două perioade (pre şi post CHN) prezintă valori aproximativ egale. În aval de CHN, caracteristicile hidrologice descresc: volumele de apă se reduc de la 8,7 km cubi la 7,9 km cubi de apă sau cu 0,8 km cubi, ceea ce constituie 9,2%. Diminuarea resurselor de apă continuă şi către gura de vărsare, către care volumele se micşorează cu 1,5 km cub de apă, adică cu 15%.

La nivel lunar, în regim regularizat, tendinţele debitelor de apă sunt în descreştere semnificativă în lunile februarie – aprilie: martie  – 40%, aprilie – 27%, februarie – 18%; în perioada de vară modificările sunt minore, pentru perioada de toamnă se observă creşteri cu 10–14%. Astfel, se atestă tendinţa generală de scădere a debitului mediu lunar pentru perioadele de primăvară şi vară. Pe întreg sectorul din aval de CHN până la gura de vărsare, creşterea debitului se observă pentru anotimpurile care se caracterizează prin valori mai mici a debitelor: toamna şi iarna.

Cu privire la debitele minime, în amonte de CHN, pentru perioada pre CHN şi post CHN, acestea se egalează cu 34 m cubi/secundă şi 52 m cubi/secundă, creşterea fiind de 52%. În aval, debitele minime zilnice s-au dublat, fiind de 107 m cubi/secundă (comparativ cu 51 m cubi/secundă, pre CHN). Cu privire la respectarea regulamentului şi evacuarea apelor 100 m cubi/secundă menţionăm că, în zona din aval, în perioada pre CHN, debitele cu valori sub 100 m cubi/secundă sunt în medie 62 zile, ceea ce constituie 17%, iar post CHN, ponderea scade la 2%, debite minime zilnice sub valoarea menţionată fiind observate ocazional.

Cu privire la efectul funcţionării CHN asupra debitelor maxime anuale, în partea din amonte se observă o uşoară creştere a acestor caracteristici, iar către partea de aval, se constată reducerea debitelor maxime cu aproximativ 30%. Acest fapt a determinat reducerea riscului la inundaţii.

Scurgerea de apă din perioada de primăvară (apele mari de primăvară) este modificată prin reducerea debitului maxim cu circa 38% către aval, a duratei acesteia cu circa 26%, dar şi a deplasării perioadei de manifestare cu circa 20–25 zile. Descreşterea caracteristicilor scurgerii de primăvară are un impact negativ direct asupra dezvoltării ecosistemelor acvatice.

Începând cu anii ’90 ai secolului trecut, se depune efort de către experţii Moldovei şi Ucrainei pentru planificarea şi realizarea aşa numitei viituri ecologice de primăvară — scopul acesteia este asigurarea cu volume de apă suficiente a albiei fluviului Nistru, pentru a garanta reproducerea peştilor şi stabilitatea ecosistemelor nistrene. Principalele caracteristici ale acesteia ar trebui să fie: durata — 25–30 zile; perioada de manifestare, în medie — 15 aprilie — 15 mai, debitul maxim de ≥800 m cubi/secundă şi să se menţină cel puţin o săptămână; volumul viiturii — 1 km cub de apă. Un element important în planificarea viiturii ecologice de primăvară este temperatura apei, care trebuie să depăşească 12°C, pentru a asigura condiţii optime pentru dezvoltarea ecosistemelor.

Acţiunea CHN asupra viiturilor pluviale se manifestă prin modificarea debitului maxim, în sensul descreşterii acestuia cu circa 25–30% în aval de CHN, transformarea hidrografului undei de viitură din triunghi în trapez, în acest fel determinând o întârziere a apariţiei debitului maxim, prin majorarea perioadei de creştere şi scăderea uşoară a celei de descreştere a undei de viitură. Cu toate acestea, creşterea frecvenţei viiturilor în regim natural trebuie să determine o pregătire mai serioasă a CHN faţă de gestionarea acestor fenomene şi protecţie a zonelor din partea inferioară de inundaţii majore.

Unul din efectele directe a funcţionării CHN este efectul pulsatoriu al undelor determinat de funcţionarea turbinelor de la CHE-2 sau aşa-numitul efect hydropeaking. A fost constatat că amplitudinea intrazilnică de nivel în aval de CHN se ridică la 52 cm (5 km aval, post Naslavcea), fapt care demonstrează că regulamentul de exploatare nu se respectă. Odată cu creşterea distanţei de la CHE-2, efectul pulsatoriu se reduce şi doar către Soroca fluctuaţia nivelului apei ajunge la valorile de 20 cm, iar către Sănătăuca la 14 cm. Astfel, sectorul care este influenţat semnificativ de efectul pulsatoriu al undelor de evacuare a apei este de peste 100 km. În medie, ratele de creştere şi descreştere a nivelului apei la Naslavcea sunt de 0,35 cm/min şi 19 cm/min, iar la Soroca şi Sănătăuca — ratele sunt ≤ 0,04 cm/min.

Analiza pe ore a ratei de scădere şi creştere a nivelului apei arată că, în general, ratele de creştere şi de scădere a apei sunt mai mari în perioada de după — amiază şi seara, când cererea pentru electricitate creşte. În aceste perioade valorile ratei de scădere şi creştere a nivelului apei, practic se dublează comparativ cu cele dintre orele 0:00 şi 10:00.

Un alt efect semnificativ este atribuit modificării regimului termic al apei. Astfel, temperatura medie anuală a apei scade în aval de CHN (p. Moghilev-Podolsk de la 10,29°C — pre CHN către 9,86°C post CHN), se menţine fără schimbări în apropiere de sectorul p. Hruşca (10,4°C) şi începe să crească din zona Camencii către gura de vărsare. Astfel, sectorul care este supus modificărilor termice este de peste 140 km. În profil lunar, se atestă o scădere a temperaturii apei fluviului în perioada de primăvară-vară şi o creştere în perioadele de toamnă-iarnă în aval de CHN. În sezonul de vară modificarea temperaturii este cea mai mare, dacă pre CHN temperaturile au fost în medie de 20–21°C atunci post CHN sunt deja cu 3,9 -7,2°C mai mici şi devin în iunie — 13,1°C, iulie — 15,6°C, august — 17,5°C. Se observă că temperaturile maxime post CHN se deplasează de la iulie — august la august-septembrie valorile ridicându-se până la 17,5°C, (cu 3,6°C mai puţin decât pre CHN).

Ca urmare a construcţiei CHN, a fost modificat semnificativ procesul transportului de sedimente. Dacă pre CHN debitele de aluviuni în suspensie au fost de 160 kg/s la Moghilev Podolsk şi 230 kg/s la Hruşca, atunci post CHN în aceste regiuni valorile se reduc la 2,8 kg/s iar la Hruşca — 19,6 kg/s. Respectiv, sub acţiunea, CHN debitele de aluviuni în suspensie s-au micşorat cu 92–98%. Diminuarea semnificativă a volumelor sedimentelor este specifică pentru toate lunile anului. Reducerea transportului de sedimente a determinat creşterea transparenţei apei, ceea ce influenţează dezvoltarea ecosistemelor acvatice.

Acest rezumat reflectă capitolul 1 din Studiul impactului social şi de mediu al Complexului Hidroenergetic Dnestrovsc — „Starea hidrologică şi hidromorfologică a fluviului Nistru în condiţiile influenţei exploatării Complexului Hidroenergetic Nistrean”, semnat de Ana Jeleapov.

Studiul a fost comandat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova şi elaborat de un grup de experţi independenţi, la solicitarea Ministerului Mediului al Republicii Moldova, cu sprijinul financiar al Suediei.

Opiniile aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Ministerului Mediului, PNUD sau Suediei.

Similare
RECOMANDĂRI