Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Cum argumentează Curtea Constituţională declararea drept inadmisibilă a sesizării depuse de Igor Dodon, cu privire la CSM
Curtea Constituţională a publicat un rezumat al deciziei sale de declarare drept inadmisibilă sesizarea preşedintelui ţării cu referire la Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Curtea spune că că autorul ei, adică şeful statului, nu a adus argumente referitoare la neconstituţionalitatea problemelor menţionate cu privire la două din cele patru puncte din sesizare. Curtea a respins aceste părţii ale sesizării ca nemotivate.
Cu referire la prevederile care stabilesc că Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales prin vot secret din rândul membrilor judecători ai Consiliului, Curtea a invocat articolul 122 din Constituţie. Acest articol prevede că Consiliul este alcătuit din membri aleşi (judecători şi profesori titulari) şi membri de drept (Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul justiţiei şi Procurorul General).
Curtea a observat că în Constituţie (i) nu este reglementată procedura alegerii Preşedintelui Consiliului, (ii) nu este prevăzut dacă acesta trebuie ales din rândul judecătorilor sau din rândul profesorilor titulari, (iii) nu se stabileşte numărul de membri ai Consiliului, (iv) nu se stabileşte procedura alegerii membrilor, şi (v) nu se stabileşte nici proporţia de membri judecători şi membri profesori titulari.
Pe de altă parte, Curtea a observat că, potrivit Constituţiei, organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii se reglementează prin lege organică. Astfel, ţine de discreţia Parlamentului să stabilească cota membrilor aleşi, precum şi apartenenţa Preşedintelui Consiliului la una din cele două profesii. Curtea a conchis că acest capăt al sesizării nu prezintă o problemă de constituţionalitate.
Totodată, Curtea a subliniat că Parlamentul poate avea în vedere recomandările Comisiei de la Veneţia în această materie, şi anume Raportul Comisiei de la Veneţia cu privire la numirile judiciare şi Opiniile Comisiei în cazurile Macedoniei de Nord, Albaniei, Armeniei (cu titlu de alternativă) şi al Republicii Moldova. În aceste Opinii, Comisia de la Veneţia a recomandat ca Preşedintele Consiliului să fie ales din partea membrilor care nu sunt judecători. Interdicţia alegerii Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii din rândul membrilor care nu sunt judecători poate fi considerată un pas înapoi regretabil.
În acelaşi timp, Curtea şi-a rezervat dreptul să se pronunţe în viitor cu privire la constituţionalitatea prevederilor legale care pot atenta la independenţa Consiliului Superior la Magistraturii.
Cu referire la prevederile care stabilesc că în funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor poate fi ales candidatul care nu a fost sancţionat disciplinar în ultimii trei ani, Curtea a reţinut că articolul 122 din Constituţie nu reglementează condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească judecătorii care pot deveni membri ai Consiliului. Curtea a menţionat că nu poate analiza situaţia judecătorilor care candidează la funcţia de membru al Consiliului din perspectiva drepturilor fundamentale ale omului, deoarece nu a identificat ce drept al candidaţilor garantat de Constituţie ar fi afectat prin impunerea acestei condiţii.
Curtea a menţionat că lipsa abaterilor disciplinare a candidaţilor la funcţia de membri ai Consiliului din rândul judecătorilor nu prezintă o problemă de constituţionalitate, ci mai curând o problemă a prestigiului justiţiei. Mai buna soluţionare a acestei probleme ţine de marja discreţionară a Parlamentului.
Totodată, Curtea a subliniat că Parlamentul poate avea în vedere, mutatis mutandis, recomandările Comisiei de la Veneţia în această materie, şi anume Opinia Comisiei în cazurile României şi Muntenegrului. În aceste Opinii, Comisia de la Veneţia a menţionat că demiterea membrilor Consiliului atunci când este aplicată o sancţiune disciplinară pentru chestiuni relativ minore ar reprezenta o măsură disproporţionată.
Prin urmare, Curtea a declarat inadmisibil acest capăt al sesizării.
Decizia de declarare drept inadmisibilă a sesizării depuse de către Preşedintele Republicii Moldova este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Cu referire la prevederile care stabilesc că Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales prin vot secret din rândul membrilor judecători ai Consiliului, Curtea a invocat articolul 122 din Constituţie. Acest articol prevede că Consiliul este alcătuit din membri aleşi (judecători şi profesori titulari) şi membri de drept (Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul justiţiei şi Procurorul General).
Curtea a observat că în Constituţie (i) nu este reglementată procedura alegerii Preşedintelui Consiliului, (ii) nu este prevăzut dacă acesta trebuie ales din rândul judecătorilor sau din rândul profesorilor titulari, (iii) nu se stabileşte numărul de membri ai Consiliului, (iv) nu se stabileşte procedura alegerii membrilor, şi (v) nu se stabileşte nici proporţia de membri judecători şi membri profesori titulari.
Pe de altă parte, Curtea a observat că, potrivit Constituţiei, organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii se reglementează prin lege organică. Astfel, ţine de discreţia Parlamentului să stabilească cota membrilor aleşi, precum şi apartenenţa Preşedintelui Consiliului la una din cele două profesii. Curtea a conchis că acest capăt al sesizării nu prezintă o problemă de constituţionalitate.
Totodată, Curtea a subliniat că Parlamentul poate avea în vedere recomandările Comisiei de la Veneţia în această materie, şi anume Raportul Comisiei de la Veneţia cu privire la numirile judiciare şi Opiniile Comisiei în cazurile Macedoniei de Nord, Albaniei, Armeniei (cu titlu de alternativă) şi al Republicii Moldova. În aceste Opinii, Comisia de la Veneţia a recomandat ca Preşedintele Consiliului să fie ales din partea membrilor care nu sunt judecători. Interdicţia alegerii Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii din rândul membrilor care nu sunt judecători poate fi considerată un pas înapoi regretabil.
În acelaşi timp, Curtea şi-a rezervat dreptul să se pronunţe în viitor cu privire la constituţionalitatea prevederilor legale care pot atenta la independenţa Consiliului Superior la Magistraturii.
Cu referire la prevederile care stabilesc că în funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor poate fi ales candidatul care nu a fost sancţionat disciplinar în ultimii trei ani, Curtea a reţinut că articolul 122 din Constituţie nu reglementează condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească judecătorii care pot deveni membri ai Consiliului. Curtea a menţionat că nu poate analiza situaţia judecătorilor care candidează la funcţia de membru al Consiliului din perspectiva drepturilor fundamentale ale omului, deoarece nu a identificat ce drept al candidaţilor garantat de Constituţie ar fi afectat prin impunerea acestei condiţii.
Curtea a menţionat că lipsa abaterilor disciplinare a candidaţilor la funcţia de membri ai Consiliului din rândul judecătorilor nu prezintă o problemă de constituţionalitate, ci mai curând o problemă a prestigiului justiţiei. Mai buna soluţionare a acestei probleme ţine de marja discreţionară a Parlamentului.
Totodată, Curtea a subliniat că Parlamentul poate avea în vedere, mutatis mutandis, recomandările Comisiei de la Veneţia în această materie, şi anume Opinia Comisiei în cazurile României şi Muntenegrului. În aceste Opinii, Comisia de la Veneţia a menţionat că demiterea membrilor Consiliului atunci când este aplicată o sancţiune disciplinară pentru chestiuni relativ minore ar reprezenta o măsură disproporţionată.
Prin urmare, Curtea a declarat inadmisibil acest capăt al sesizării.
Decizia de declarare drept inadmisibilă a sesizării depuse de către Preşedintele Republicii Moldova este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
