Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Directorul Apă-Canal Chişinău: Mirosul de la staţia de epurare nu este „atât de înţepător încât să perturbeze viaţa cetăţenilor”
Mirosul de la Staţia de Epurare din Chişinău nu este „atât de înţepător ca să perturbeze viaţa cetăţenilor”, iar această situaţie nu „o să se schimbe dergabă”. Asta o spune directorul întreprinderii „Apă-Canal Chişinău”, Valeriu Meşca. Mai mult, directorul ACC spune că problema nămolului de la Staţia de Epurare nu este a Apă-Canal, ci a administraţiei locale, iar verificarea agenţilor economici care devresează ape uzate mult prea poluate la fel, nu este problema ACC, ci a organelor de control.
Aceste explicaţii au fost oferite de către Valeriu Meşca în debutul şedinţei Guvernului de astăzi.
În prezent, nămolul deshidratat este depozitat pe teritoriul Staţiei de Epurare în 7 lacuri de acumulare, care pot avea o adâncime şi de 12 metri. Din 2009 pina în 2018, aici s-au depozitat circa 570 de mii de tone de nămol. Unele lacuri cu nămol, cele mai vechi, s-au zvântat, unele însă, continuă să se fermenteze şi să emane miros. Totuşi, directorul ACC spune că nămolul nu este problema instituţiei pe care o conduce.
Ce ţine de nămolul ce urmează a fi depozitat, Meşca spune că se pune pe picioare un proiect, împreună cu cei de la Spaţii Verzi.
„Preconizăm, începând cu anul acesta să se facă compost împreună cu frunzele colectate de Spaţii Verzi. Există tehnologii, le-am identificat. Spaţii Verzi au alocat circa 1,9 milioane de lei pentru acest proiect”.
Totuşi, întrebat ce măsuri a luat pentru a rezolva problema mirosului din Chişinău, directorul Apă-Canal spune că „foarte multe”, însă a evitat să spune ce anume. Drept replică, Maia Sandu i-a spus că ceea ce s-a făcut nu este suficient.
Ce ţine de apele uzate, devrsate de agenţii economici, Meşca spune că trebuie controale riguroase.
Cu toate acestea soluţii rapide pentru mirosul din Chişinău nu sunt, iar „situaţia n-o să se schimbe degrabă”, spune directorul Apă-Canal.
În prezent, nămolul deshidratat este depozitat pe teritoriul Staţiei de Epurare în 7 lacuri de acumulare, care pot avea o adâncime şi de 12 metri. Din 2009 pina în 2018, aici s-au depozitat circa 570 de mii de tone de nămol. Unele lacuri cu nămol, cele mai vechi, s-au zvântat, unele însă, continuă să se fermenteze şi să emane miros. Totuşi, directorul ACC spune că nămolul nu este problema instituţiei pe care o conduce.
Ce ţine de nămolul ce urmează a fi depozitat, Meşca spune că se pune pe picioare un proiect, împreună cu cei de la Spaţii Verzi.
„Preconizăm, începând cu anul acesta să se facă compost împreună cu frunzele colectate de Spaţii Verzi. Există tehnologii, le-am identificat. Spaţii Verzi au alocat circa 1,9 milioane de lei pentru acest proiect”.
Totuşi, întrebat ce măsuri a luat pentru a rezolva problema mirosului din Chişinău, directorul Apă-Canal spune că „foarte multe”, însă a evitat să spune ce anume. Drept replică, Maia Sandu i-a spus că ceea ce s-a făcut nu este suficient.
Ce ţine de apele uzate, devrsate de agenţii economici, Meşca spune că trebuie controale riguroase.
Cu toate acestea soluţii rapide pentru mirosul din Chişinău nu sunt, iar „situaţia n-o să se schimbe degrabă”, spune directorul Apă-Canal.
