Expert. România poate folosi preşedinţia în Consiliul UE pentru a schimba radical status-quo-ul din Republica Moldova
Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

Expert. România poate folosi preşedinţia în Consiliul UE pentru a schimba radical status-quo-ul din Republica Moldova

România începe pregătirile pentru preşedinţia sa în cadrul Consiliului Uniunii Europene, care se va extinde pe o perioadă de 6 luni începând cu 2019. Oficialii români promit că Republica Moldova va fi în topul agendei preşedinţiei sale. Chiar dacă acest deziderat corespunde întocmai politicii sale externe, România va trebui să-l ajusteze obiectivelor generale ale preşedinţiei, realizată „în trio” împreună cu Finlanda şi Croaţia.

Un accent sporit pe Republica Moldova ar putea fi acceptabil pentru Finlanda, care sprijină o serie de iniţiative în R.Moldova prin intermediul ambasadei sale de la Bucureşti. Priorităţile Croaţiei pot fi însă distincte şi îndreptate spre accelerarea aderării Balcanilor de Vest la UE, planificată până în 2025, inclusiv dacă disputa numelui de ţară dintre Grecia şi Macedonia va fi depăşită în mod definitiv. De aceea, România va trebui să promoveze o formulă cuprinzătoare şi acceptabilă pentru dimensiunea externă pe care preşedinţia trio o va avea până la mijlocul lui 2020. O soluţie pentru a avea R.Moldova în prim plan ar fi prin cuplarea acesteia cu Ucraina, Georgia şi restul ţărilor Parteneriatului Estic, la fel cum a procedat Estonia înpreşedinţia trio cu Bulgaria şi Austria.

Preşedinţia României în Consiliul UE va trebui să ţină cont de situaţia politică din R.Moldova, unde în 2019 guvernarea ar putea fi mai puţin euro-entuziastă, dacă Socialiştii se impun la alegerile parlamentare din 2018. Din acest considerent, abordarea României trebuie să fie pragmatică într-o măsură suficientă, pentru a putea depăşi diferenţele geopolitice cu oricare ar fi următoarea guvernare de la Chişinău. Prioritatea majoră trebuie să fie interconectarea pe gaze naturale, inclusă în cele 20 de livrabile până în 2020 şi care poate avea un efect multiplicator substanţial asupra securităţii energetice şi economice a Moldovei.

România deja implementează măsuri dedicate Republicii Moldova

Preocupările României vizavi de R.Moldova deja sunt reflectate în Programul de guvernare 2018-2020, fiind cel de-al patrulea obiectiv de politică externă, după UE, NATO şi parteneriatul strategic cu SUA. Parteneriatul Strategic pentru integrarea europeană a Moldova reprezintă cadrul politic general în limitele căruia se derulează alte documente operaţionale. Obiectivele României dedicate R4epublicii Moldova până în 2020, inclusiv în perioada preşedinţiei sale în Consiliul UE, sunt numeroase, dar pot fi separate în trei grupuri.

În primul grup de acţiuni intră sprijinirea recunoaşterii perspectivei europene şi a reformelor democratice şi economice, inclusiv prin acordarea asistenţei bilaterale şi susţinerea implementării Acordului de Asociere.  

Al doilea set de obiective numără sporirea interconectării energetice şi finalizarea gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău, precum şi a altor proiecte de infrastructură (drumuri etc.). Reconstruirea infrastructurii sociale (grădiniţe) şi formarea unor elite noi (prin acordarea burselor de studii) reprezintă alt obiectiv de interes.

Din cel de-al treilea grup face parte intenţia României de a pleda pentru cauza moldovenească în cadrul Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, dar şi pe lângă NATO, în vederea fortificării capacităţilor moldoveneşti de apărare. De asemenea, România este interesată în identificarea unei soluţii pentru conflictul transnistrean, prin intermediul formatului 5+2 şi cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Moldovei.

Un Parteneriat Strategic „plus” pentru R.Moldova?

Un format diplomatic şi politic de colaborare între Bucureşti şi Chişinău, concentrat pe integrarea europeană a Moldovei, a fost stabilit după 2010. Atunci au fost create premisele pentru lansarea Parteneriatului Strategic bilateral dedicat integrării europene a Moldovei, iniţiat prin Declaraţia comună a ex-preşedintelui român Traian Băsescu şi preşedintelui interimar Mihai Ghimpu. Prin acest Parteneriat, România a convenit să sprijine suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei, în conformitate cu principiile şi standardele europene. Sprijinirea independenţei Moldovei nu este specificată în acest document. Parteneriatul Strategic cuprinde trei direcţii generale de acţiuni în domeniul politic, economic şi cultural.

Pe plan politic, România s-a arătat dispusă să ofere expertiza şi asistenţa sa tehnică în procesul de reformă, necesar pentru a corespunde criteriilor de aderare la UE.  Pentru că a fost lansat în 2010, Parteneriatul invoca asistenţa României atât la negocierea Acordului de Asociere cu UE, intrat în vigoare din iulie 2016, cât şi la implementarea acestuia. De asemenea, contribuţia părţii române viza susţinerea liberalizării regimului de vize cu UE, de care peste 1,5 milioane de cetăţeni moldoveni deja au beneficiat începând cu aprilie 2014. Transmiterea acquis-ului european tradus în limba română reprezintă o altă măsură asumată de către partea română. În rezultatul acesteia, transpunerea legislaţiei europene de către Moldova are loc într-un ritm mai rapid decât în cazul Ucrainei sau Georgiei, care au nevoie de mai mult timp şi resurse financiare pentru efectuarea traducerilor în limbile lor oficiale.

În domeniul economic, a fost decisă consolidarea cadrului juridic a cooperării economice, desfăşurată prin intermediul Comisiei mixte economice. Pe lângă dezvoltarea infrastructurii de interconectare energetică şi a drumurilor, cooperarea bilaterală cuprinde şi proiectele transfrontaliere pe linia Prutului, Dunării şi a bazinului Mării Negre.

Pe plan cultural, România şi Moldova au agreat să-şi extindă relaţiile cultural-ştiinţifice, dar şi cele pe dimensiunea învăţământului (acordarea burselor etc.), mass-media, sportului şi a turismului (includerea Moldovei în itinerarele turistice româneşti). 

După 8 ani de la lansarea Parteneriatului Strategic, şi în contextul preşedinţiei României în UE, se impune necesitatea evaluării rezultatelor atinse şi actualizarea lui. Un „Parteneriat strategic plus” ar putea să stabilească noi obiective strategice pentru Moldova şi vectorul său european. Un Parteneriat reînnoit ar putea la fel îngloba în sine un plan bilateral de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere în domenii strategice, precum comerţul extern sau dezvoltarea regională.  

Interconectarea pe gaze naturale – o prioritate majoră 

Finalizarea proiectului de interconectare Iaşi-Ungheni-Chişinău este de o importanţă crucială pentru dezvoltarea Moldovei. Implicarea companiei româneşti Transgaz (peste 50% din acţiuni aparţin statului român) în realizarea acestui proiect energetic sporeşte şansele ca acesta să devină funcţional, cu condiţia că vor fi eliminate toate barierele de tip legal sau tehnic.

Preşedinţia în Consiliul UE ar putea fi folosită drept pârghie constructivă pentru a impulsiona construcţia porţiunii Ungheni-Chişinău, astfel ca gazoductul să fie dat în exploatare deja în prima jumătate a lui 2019. Finalizarea gazoductului nu este ameninţată de eventuala instalare a  Socialiştilor la guvernare, având în vedere bunăvoinţa manifestată până acum faţă de acest proiect de către preşedintele Igor Dodon.

Accesul la piaţa de gaze din România va liberaliza piaţa gazelor naturale din Moldova, va permite revizuirea contractului cu Gazprom şi stoparea creşterii datoriilor pentru gazele ruseşti, acumulate de regiunea transnistreană. Dar pe lângă finalizarea construcţiei conductei date este necesară o demonopolizare efectivă a pieţei. Îndeplinirea Pachetului Energetic III şi respectiv separarea clară a activităţii de producţie de cea de furnizare, pe de o parte, va duce la eliminarea poziţiei dominante a Gazpromului (exercitată prin intermediul Moldovagaz). Iar, pe de altă parte, aceasta va permite exploatarea propriu-zisă a gazoductului de către companiile europene, care vor putea face livrări spre Moldova.

Prin intermediul Transgaz, România împreună cu autorităţile moldoveneşti, poate dezvolta ideea de a livra gaze către Ucraina. În asemenea caz, gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău ar căpăta o importanţă strategică regională, devenind o sursă suplimentară de interconectare, pe lângă cea pe direcţiaTekovo-Medieşul Aurit, încă nefuncţională. În condiţiile în care, Rusia a primit lumină verde pentru construcţia Turkish Stream, iar în viitorul apropiat şi pentru Nord Stream 2, orice alimentare nouă cu gaze naturale, realizată din Vest, constituie un avantaj pentru siguranţa energetică a Ucrainei.

Aşadar, interconectarea energetică în cadrul Parteneriatului Estic poate fi unul din aspectele principale ale Preşedinţiei României, care îmbină în sine interesul particular pentru gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău şi Moldova.

În loc de concluzii...

Succesul integrării europene în Moldova sau lipsa lui poate impacta securitatea frontierelor estice ale României. De aceea, contribuţia acesteia trebuie să urmărească sporirea rezilienţei instituţiilor, infrastructurii şi frontierelor Moldovei. Această logică trebuie urmărită inclusiv pentru faptul că numărul cetăţenilor moldoveni cu dublă cetăţenie este în creştere (conform datelor neoficiale - circa jumătate de milion), ceea ce justifică o prezenţă mai vizibilă a României în Moldova, în calitate de partener de dezvoltare şi promotor principal al vectorului european.

Pentru a face compatibilă agenda sa cu Finlanda şi Croaţia, România va fi nevoită să caute subiecte comune, în care să poată introduce cauza moldovenească. Unul din aceste subiecte poate fi interconectarea energetică în ţările Parteneriatului Estic, care poate avea în vizor inclusiv gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău.

România poate folosi preşedinţia în Consiliul UE pentru a schimba radical status-quo-ul din Moldova, cel puţin în materie de securitate energetică. Un prim început ar putea fi interconectarea pe gaze naturale deplin funcţională deja în 2019, urmată de ulterioara interconectare în domeniul energiei electrice.
 

Similare