Sursa foto:imagine simbol Vizualizari:
Impactul crizei COVID-19 în R. Moldova: La sfârşitul anului se aşteaptă creşterea ratei populaţiei inactive
Impactul crizei COVID-19 pe piaţa muncii din Republica Moldova va fi resimţit mai drastic pe la sfârşitul anului. Potrivit prognozelor, se aşteaptă o scădere de 10% a ratei de ocupare şi, totodată, o creştere cu cel puţin 11% a populaţiei inactive, în special din contul celor care vor reveni de peste hotare, dar şi din contul persoanelor care şi-au pierdut locul de muncă în R. Moldova. Subiectul impactului crizei pandemice asupra bunăstării migraţilor moldoveni a fost discutat în cadrul unor dezbateri publice organizate de Institutul pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE), Organizaţia Internaţională pentru Migraţiune (OIM), în cooperare cu Fundaţia Hanns Seidel în Republica Moldova, scrie IPN.
Potrivit Annei Gherganova, şefă a Direcţiei Politici Ocupaţionale şi de Reglementare a Migraţiei în cadrul Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, deja se observă o scăderea a locurilor de muncă disponibile şi creşterea numărului şomerilor. La sfârşitul anului se aşteaptă o dublare a ratei şomajului. Migranţii care lucrează peste hotare fără contract de muncă sunt afectaţi cel mai mult. Unii se întorc în R. Moldova.
Directorul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), Raisa Dogaru, a comunicat că în primele şase luni ale anului au fost înregistraţi peste 900 de migranţi care au apelat la serviciile ANOFM. Peste 100 din ei şi-au găsit un loc de muncă în această perioadă. 62% din persoanele care au apelat sunt bărbaţi, 43% din toţi migranţii au 35-49 de ani. Mulţi au însă şi peste 50 de ani, sunt cu probleme de sănătate şi probleme sociale. Cei mai mulţi migranţi au venit din Rusia, Germania sau Italia. Potrivit Raisei Dogaru, ANOFM susţine prin mai multe mijloace angajarea în câmpul muncii: face instruiri la locul de muncă, organizează diverse acţiuni de informare sau oferă stagii la întreprinderi, aplică măsuri de subvenţionare la angajarea anumitor grupe vulnerabil pe piaţa muncii, inclusiv persoanele trecute de 50 de ani.
Lars Johan Lonnback, şeful Misiunii OIM în Republica Moldova, a citat datele unui sondaj efectuat printre migranţii moldoveni în zece ţări, între 17 aprilie-17 mai. Peste 80% din migranţi au răspuns că sunt afectaţi de COVID-19. Aproape 50% şi-au pierdut locurile de muncă, mulţi şi-au pierdut veniturile, dar şi locuinţele pentru că nu au avut bani să le achite. 80% au raportat scăderi de remitenţe trimise în ţară, peste 40% au spus că au încetat a mai trimite bani acasă. 30% din migranţi intenţionau să revină în Moldova atunci când restricţiile de călătorie urmau să fie ridicate. Partea bună, spune şeful Misiunii OIM, este că circa 40% din cei reveniţi vor aduce competenţe şi chiar investiţii în Republica Moldova. Dinamica migraţională va rămâne puternică pentru ţări precum Moldova. Mobilitatea umană va avea loc în condiţii diferite de cum a avut loc până acum, iar pentru asta trebuie implementate protocoale legate de sănătate şi mobilitate.
Dorina Roşca, preşedintă a Institutului European pentru Studii de Dezvoltare din Paris, consideră că politicile publice ar trebui gândite în aşa fel ca să vizeze anumite categorii de migranţi din tot grupul larg al diasporei. Pandemia permite tragerea unor învăţăminte şi creează oportunitatea de a crea noi instituţii care să vină cu răspunsuri la problemele ce ies în evidenţă. Prezenta criză scoate în evidenţă că migranţii circulari sunt cei mai afectaţi. Tot ei sunt categoria cea mai fragilă dintre migranţi, care sunt şi cei mai importanţi purtători de resurse financiare şi sociale.
Directorul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), Raisa Dogaru, a comunicat că în primele şase luni ale anului au fost înregistraţi peste 900 de migranţi care au apelat la serviciile ANOFM. Peste 100 din ei şi-au găsit un loc de muncă în această perioadă. 62% din persoanele care au apelat sunt bărbaţi, 43% din toţi migranţii au 35-49 de ani. Mulţi au însă şi peste 50 de ani, sunt cu probleme de sănătate şi probleme sociale. Cei mai mulţi migranţi au venit din Rusia, Germania sau Italia. Potrivit Raisei Dogaru, ANOFM susţine prin mai multe mijloace angajarea în câmpul muncii: face instruiri la locul de muncă, organizează diverse acţiuni de informare sau oferă stagii la întreprinderi, aplică măsuri de subvenţionare la angajarea anumitor grupe vulnerabil pe piaţa muncii, inclusiv persoanele trecute de 50 de ani.
Lars Johan Lonnback, şeful Misiunii OIM în Republica Moldova, a citat datele unui sondaj efectuat printre migranţii moldoveni în zece ţări, între 17 aprilie-17 mai. Peste 80% din migranţi au răspuns că sunt afectaţi de COVID-19. Aproape 50% şi-au pierdut locurile de muncă, mulţi şi-au pierdut veniturile, dar şi locuinţele pentru că nu au avut bani să le achite. 80% au raportat scăderi de remitenţe trimise în ţară, peste 40% au spus că au încetat a mai trimite bani acasă. 30% din migranţi intenţionau să revină în Moldova atunci când restricţiile de călătorie urmau să fie ridicate. Partea bună, spune şeful Misiunii OIM, este că circa 40% din cei reveniţi vor aduce competenţe şi chiar investiţii în Republica Moldova. Dinamica migraţională va rămâne puternică pentru ţări precum Moldova. Mobilitatea umană va avea loc în condiţii diferite de cum a avut loc până acum, iar pentru asta trebuie implementate protocoale legate de sănătate şi mobilitate.
Dorina Roşca, preşedintă a Institutului European pentru Studii de Dezvoltare din Paris, consideră că politicile publice ar trebui gândite în aşa fel ca să vizeze anumite categorii de migranţi din tot grupul larg al diasporei. Pandemia permite tragerea unor învăţăminte şi creează oportunitatea de a crea noi instituţii care să vină cu răspunsuri la problemele ce ies în evidenţă. Prezenta criză scoate în evidenţă că migranţii circulari sunt cei mai afectaţi. Tot ei sunt categoria cea mai fragilă dintre migranţi, care sunt şi cei mai importanţi purtători de resurse financiare şi sociale.
