Iniţiativa de a modifica Codul Audiovizualului conţine intervenţii periculoase, ONG-uri
Iniţiativa legislativă pentru modificarea Codului Serviciilor Media Audiovizuale, înregistrată în Parlament în data de 23 noiembrie, conţine intervenţii nejustificate şi chiar periculoase pe mai multe articole. Reprezentanţii ONG-urilor de media susţin că, în cazul în care se adoptă un proiect de lege cu asemenea contradicţii, fără mecanisme, posibilitatea implementării acestuia este aproape nulă. În opinia lor, asemenea proiect nu trebuie să meargă mai departe întrucât creează discrepanţe şi mai mari faţă de cele care există actualmente. ONG-urile de media spun că vor cere expres comisiei parlamentare de ramură să consulte cu comunitatea media orice prevedere care îi va afecta munca. De asemenea, se vor adresa comunităţii donatorilor Republicii Moldova pentru a-i atenţiona asupra unor prevederi periculoase din acest proiect de lege. Declaraţiile au fost făcute în cadrul unor dezbateri publice, desfăşurate de Asociaţia Presei Independente.
Ion Bunduchi, director executiv al Asociaţiei Presei Electronice (APEL), nu înţelege de ce atât de mult se intervine într-o lege care nu are nici doi ani de când funcţionează şi se intervine acolo unde nu este necesitate stringentă. El a remarcat că sunt definite noţiuni juridice noi, precum „autorizaţie de multiplex”. Întrebarea este care e capacitatea tehnică a CA să dea autorizaţie de multiplex? În baza a ce se acordă această autorizaţie de multiplex? O altă noţiune este „aviz de utilizare a slotului de multiplex”. Întrebarea e prin ce se deosebeşte acest aviz de licenţa de emisie? – a notat expertul media. Ion Bunduchi nu înţelege de ce sunt micşorate cotele producţiei locale de produse media. În opinia sa, diminuarea stimulează „practica păguboasă de parazitism informaţional, nu se investeşte în produs propriu, se achiziţionează produse străine de rating şi în baza lor se fac bani”.
Deputatul Adrian Lebedinschi, preşedintele Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, unul din autorii iniţiativei, a spus că există două tipuri de licenţă: autorizaţia de multiplex emisă de CA şi autorizaţia tehnică emisă de ANRCETI, ele fiind interdependente. El mai spune că, în urma discuţiilor cu reprezentanţii din domeniul multiplex, s-a solicitat modificarea legii, aşa ca şi licenţa tehnică să aibă aceeaşi perioadă cu cea de multiplex. Adrian Lebedinschi a remarcat că, din 15 sloturi disponibile, nu sunt completate toate. Până la finele anului urmează să fie distribuite 15 mii de set-boxuri familiilor social-vulnerabile, în aşa fel ca anul viitor să se renunţe integral la televiziunea analogică în folosul televiziunii digitale.
Eugeniu Rîbca, preşedintele API, consideră că propunerile de modificare a articolului 5 şi 6 din Codul Serviciilor Audiovizuale, care se referă la operele audiovizuale europene, este în contradicţie cu prevederile Convenţiei europene cu privire la televiziunea transfrontalieră, unde R. Moldova are nişte obligaţii asumate, care se vor ignorate dacă modificările propuse vor fi promovate. Cât priveşte intervenţia la articolul 2 din acest proiect de lege, crede că instituirea reglementărilor propuse reprezintă o ingerinţă din partea Parlamentului Republicii Moldova. „Nu este în drept Parlamentul să oblige serviciile media audiovizuale, radiourile, televiziunile ca, în decurs de trei luni de zile, să-şi modifice actele interne cu sau fără participarea Codului Audiovizualului”, a menţionat Eugeniu Rîbca.
Tatiana Puiu, reprezentantă Freedom House, consideră că legislaţia actuală conţine garanţii suficiente pentru jurnalişti de a-şi proteja sursele şi aminteşte că aceasta nu este doar o libertate a jurnalistului, dar şi o obligaţie deontologică. Ea consideră că prevederile ce vizează dezvăluirea surselor de informaţie în cazul în care acest lucru este necesar pentru apărarea securităţii naţionale sau ordinii publice – nu trebuie adoptate pentru că este periculoasă şi nu este nici un raţionament care ar obliga jurnalistul să divulge sursele.
