Ministerul Sănătăţii, despre 10 falsuri şi mituri despre COVID-19
Miturile precum COVID-19nu există, autorităţile falsifică datele statistice sau noul coronavirus îşi pierde din putere, devin cu atât mai toxice cu cât ajung să fie crezute de mai mulţi oameni. Cei care neagă gravitatea bolii şi susţin teoriile conspiraţionale au devenit din ce în ce mai vocali şi au reuşit să convingă o parte a populaţiei că situaţia nu este atât de alarmantă şi că recomandările medicilor sunt excesive. În acest număr al Buletinului Informativ al MSMPS, ne propunem să combatem 10 mituri despre COVID-19.
Mitul # 1: COVID-19 nu există.
Dezminţire: Din păcate, pandemia de COVID-19 este o realitate care a afectat peste 18 milioane de oameni din lume şi a curmat viaţa la aproape 700 de mii. Coronavirusurile sunt o familie numeroasă de virusuri care pot provoca boli la animale sau oameni. Cel mai recent coronavirus descoperit provoacă boala COVID-19. Noul virus are o perioadă de incubaţie de până la două săptămâni, iar contagierea este posibilă în timpul acestei perioade, ceea ce înseamnă că infectarea poate să aibă loc chiar şi înainte de apariţia simptomelor.
Mitul #2: Nu se moare de COVID-19.
Dezminţire: Studiile arată că infecţia cu noul coronavirus nu afectează doar plămânii, dar mai multe organe. Se produc micro-tromboze, ce duc inclusiv la necroze şi la incapacitate funcţională la nivelul plămânilor, cordului, rinichilor şi chiar al sistemului nervos. În foarte multe cazuri, efectele sunt foarte serioase, iar recuperarea este una de durată.
Mitul #3: Autorităţile falsifică datele statistice, iar numărul îmbolnăvirilor este mai mic. Personalul medical a mituit familii pentru ca în certificatul de deces al rudelor să fie trecută în mod fals infecţia cu COVID-19 drept cauză a morţii.
Dezminţire: Zilnic, autorităţile prezintă numărul de cazuri noi diagnosticate de laborator şi numărul de decese, care la fel sunt confirmate prin teste de laborator. Nicio persoană căreia i se fac teste repetate pentru a verifica eficacitatea tratamentului nu este raportată ca fiind pozitivă, mai mult decât o singură dată, atunci când i s-a stabilit diagnosticul.
În Republica Moldova nu este niciun caz documentat care ar confirma că familiile sunt mituite pentru falsificarea certificatelor de deces a rudelor care au murit din altă cauză. În primul rând, un deces de COVID–19 trebuie să fie documentat de un rezultat de laborator pozitiv şi de fapt, nu se cere acordul familiei pentru stabilirea cauzei de deces a rudelor – acest aspect este stabilit doar de specialişti.
Mitul #4: Noul coronavirus îşi pierde din putere.
Dezminţire: Dimpotrivă, observăm că transmisibilitatea s-a păstrat chiar şi în cazul unei vremi calde şi unor temperaturi ridicate. Specialiştii spun că se transmite mai uşor decât la început, după numărul de cazuri înregistrate la nivel global. Iar în ceea ce priveşte patogenitatea lui, aceasta este condiţionată de foarte multe ori şi de organismul pe care îl infectează. Însă nu putem să afirmăm că discutăm de o virulenţă mai mică acum, decât în perioada anterioară.
Mitul #5: COVID-19 afectează preponderent bătrânii. Tinerii nu se îmbolnăvesc şi nu pot face forme grave ale bolii şi doar bolnavii cronici mor.
Dezminţire: Noul coronavirus a suferit mai multe mutaţii, ajungând să reprezinte o ameninţare serioasă şi pentru persoanele sub 40 de ani, deşi la început, prima categorie de risc era formată din vârstnici şi pacienţi cu diverse boli cronice. Vârsta înaintată sau comorbidităţile, precum: boli cardiovasculare, renale cronice, diabet, condiţionează adesea o formă mai gravă a bolii, dar există posibilitatea ca şi tinerii să facă forme grave. Trebuie să ne protejăm părinţii şi bunicii în aceeaşi măsură în care ne protejăm şi pe noi.
Mitul #6: Consumul de băuturi alcoolice poate reduce riscul de infectare cu noul tip de coronavirus.
Dezminţire: Consumul de alcool nu sporeşte capacităţile organismului de a rezista infecţiei cu COVID-19 şi nu tratează boala. Ba dimpotrivă, consumul nociv de alcool dăunează sănătăţii şi prezintă un factor important de risc pentru agravarea bolilor cronice preexistente şi în caz de infectare cu COVID-19, maladia decurge mai grav. Soluţiile ce conţin alcool sunt recomandate doar pentru uz extern, pentru dezinfectarea mâinilor şi a suprafeţelor contaminate.
Mitul #7: Purtarea îndelungată a măştilor poate provoca intoxicaţie cu bioxid de carbon şi lipsă de oxigen.
Dezminţire: Utilizarea îndelungată a măştilor de protecţie poate fi incomodă şi ineficientă, deoarece se reduce nivelul de protecţie, dacă este umezită sau atinsă frecvent cu mâinile murdare. Cu toate acestea, nu duce la intoxicaţie cu CO2 şi nici deficit de oxigen. Important este că în timp ce purtaţi o mască de protecţie, asiguraţi-vă să acopere gura şi nasul şi că este corect ajustată pe faţă, pentru a vă permite sa fiţi protejaţi şi să respiraţi fără dificultate. Nu reutilizaţi o mască de unică folosinţă şi schimbaţi-o întotdeauna imediat ce s-a umezit.
Mitul #8: Tehnologia 5G facilitează transmiterea virusului ce cauzează infecţia COVID-19.
Dezminţire: Asemenea declaraţii aberante şi fără temei sporesc riscul de a perturba opinia publică şi a creşte scepticismul oamenilor faţă de acţiunile autorităţilor, de a reduce riscul de transmitere a infecţiei COVID–19. Lansarea reţelelor 5G este subiect de teorii conspiraţioniste de ani buni deja, cu afirmaţii complet nefondate, precum că ar provoca afecţiuni mintale sau cancer. Adevărul este că tehnologiile 5G NU facilitează răspândirea infecţiei COVID-19. Coronavirusul este răspândit prin picături respiratorii atunci când o persoană infectată tuşeşte, strănută sau vorbeşte. Oamenii pot fi, de asemenea, infectaţi atingând o suprafaţă contaminată şi apoi ochii, gura sau nasul.
Mitul #9: Expunerea la soare sau la temperaturi mai mari de 25 C împiedică răspândirea infecţiei COVID-19.
Dezminţire: Te poţi infecta cu noul coronavirus indiferent de cât de cald este afară sau dacă te expui la soare sau nu. În ţările cu temperaturi ridicate se atestă cazuri de COVID-19, inclusiv în Republica Moldova, pe vreme caniculară se depistează destul de multe cazuri de infecţie. Da, coronavirusul este sensibil la razele ultraviolet, dar infecţia va continua să se răspândească dacă nu sunt respectate măsurile de protecţie. Pentru a vă proteja, asiguraţi-vă că respectaţi toate măsurile de igienă, păstraţi distanţa fizică, purtaţi masca de protecţie în locurile aglomerate şi evitaţi să vă atingeţi ochii, gura şi nasul cu mâinile murdare.
Mitul #10: Antibioticele sunt eficiente pentru tratarea coronavirusului.
Dezminţire: Nu, antibioticile nu funcţionează împotriva virusurilor, ci doar împotriva infecţiilor bacteriene. COVID-19 este cauzat de un virus, deci antibioticele nu funcţionează. Antibioticele nu trebuie utilizate ca mijloc de prevenire sau tratament pentru COVID-19.
Foto credit: MSMPS/OMS
