Monitorizarea mass-mediei ruseşti în campania alegerilor prezidenţiale: Putin în ştiri

De la începutul lunii februarie a anului 2018, un grup de observatori media instruiţi din Sankt Petersburg a urmărit cu meticulozitate şi a înregistrat activitatea mass-mediei ruseşti în contextul alegerilor prezidenţiale din Rusia din data de 18 martie 2018. Echipa monitorizează totul – începând cu minutele de timp de antenă alocate candidaţilor, până la spaţiul şi unghiurile de abordare a candidaţilor şi subiectelor de către jurnalişti.

Scopul a fost să efectueze o analiză profesională a ştirilor despre alegeri din mass-media rusească, prin documentarea modului în care sunt abordate anumite chestiuni, candidaţi şi partide şi dacă reflectarea subiectului electoral poate fi considerată corectă şi echilibrată.

Potrivit lui Gulnara Akhundova, şefa Departamentului pentru răspuns global din cadrul IMS, aspectul cel mai fascinant al acestei iniţiative este potenţiala sa capacitatea de a oferi actorilor locali un instrument concret de luptă împotriva propagandei şi dezinformării.

„În Rusia, a fost dintotdeauna periculos să vorbeşti liber şi să faci jurnalism critic. De când preşedintele Putin şi-a asumat cel de-al treilea mandat, libertatea de exprimare în Rusia a fost supusă unei restricţionări severe. Cu toate acestea, în prezent mizele sunt mai mari decât oricând, deoarece Putin este determinat să câştige al patrulea mandat. Măsurile de control au ajuns la cote înalte, fără precedent, pentru a reduce la tăcere vocile independente care au mai rămas. În acest context, este esenţial ca experţii ruşi să aibă la îndemână constatări şi date concrete care derivă din monitorizarea mass-mediei – date şi constatări care arată negru pe alb felul real în care mass-media din Rusia reflectă evenimentele”, spune Akhundova.

Concluzii preliminare

Raportul final al monitorilor va fi disponibil la mijlocul lunii mai. Raportul final va include o gamă largă de mijloace de informare, însă conform concluziilor preliminare se conturează deja unele tendinţe clare. Constatările preliminare acoperă perioada cuprinsă între 17 februarie şi 11 martie şi pun accent pe cinci posturi de televiziune şi un post de radio care sunt considerate reprezentative atât pentru mijloacele de informare sponsorizate de stat, cât şi pentru cele care nu sunt sponsorizate de stat, precum şi pentru taberele pro-Putin şi cele din opoziţie.

Rezultatele arată că, în special, Pervîi Canal (Первый канал) şi Rusia 1 (Россия 1), două posturi de televiziune controlate de stat, precum şi NTV, o staţie de televiziune controlată de compania de stat Gazprom Media Holding, nu reuşesc să se conformeze standardelor jurnalistice de bază şi oferă spectatorilor o diversitate politică extrem de limitată. Fiecare dintre cele trei posturi este accesibil pentru mai mult de 98% din populaţia Rusiei.

În luna anterioară alegerilor, ştirile în care era menţionat Puţin, atât în calitate de preşedinte, cât şi în calitate de candidat au primit aproximativ jumătate din timpul de antenă la aceste trei posturi, iar reportajele difuzate au conţinut informaţii aproape exclusiv pozitive. Lipsa echilibrului şi a abordărilor critice este uimitor de clară. Restul timpului de antenă a fost dedicat în principal poziţiilor oficiale ale autorităţilor şi a neglijat să ofere orice opinii independente şi alternative sau reportaje cu caracter critic care să conteste performanţa autorităţilor.

Posturile de televiziune private Ren TV, Pervîi Canal, Rusia 1 şi NTV. De exemplu, Ren TV i-a alocat lui Putin mai mult de 55% din ştirile difuzate şi aproape toată aceste ştiri sunt clasificate drept „pozitive”. Prin comparaţie, candidatul Pavel Grudinin de la Partidul Comunist a primit 16,6% din timpul de emisie şi a avut parte de o prezentare preponderent negativă. Alexey Navalnîi, căruia i-a fost interzis să candideze şi care încurajează organizarea unui boicot, a primit 0,2% (24 secunde) din programul de ştiri de la Ren TV.

Preferinţele mass-mediei afectează alegerile

Constatările preliminare arată că numai radiodifuzorii privaţi mai mici, cum ar fi TV Dozhd şi Radio Echo Moskvî, reuşesc să se conformeze standardelor jurnalistice de bază cu privire la prezentarea imparţială şi echilibrată a ştirilor. Faptul că trebuie să urmăreşti periferia peisajului mediatic pentru a găsi o reflectare fidelă a subiectului alegerilor este problematic, spune Gulnara Akhundova de la IMS: „Alegeri fraudate nu înseamnă doar introducerea mai multor buletine de vot, metoda caruselului sau orice alt tip de fraudă electorală. Mediatizarea favorabilă unui anumit candidat într-o ţară în care presa nu este liberă poate afecta rezultatul alegerilor. Am văzut în Turcia, de exemplu, că aspectele tehnice ale referendumului au fost bine administrate, însă alegătorilor nu li s-au oferit informaţii imparţiale cu privire la principalele aspecte ale reformei.”

Monitorizarea profesională de către experţii ruşi este esenţială pentru promovarea participării şi a supravegherii societăţii civile, consideră Akhundova. Acest lucru le-ar permite să devină „agenţi ai schimbării” care pledează pentru schimbările necesare în peisajul mediatic, în special în domeniul reglementării mass-mediei, al autoreglementării, al reformei radiodifuzorilor publici şi al apariţiei unor noi mijloace de informare în masă.

O analiză comparativă

Obiectivul pe termen lung al monitorizării este de a efectua o analiză profesională, bazată pe date, care să poată fi utilizată pentru a creşte gradul de conştientizare în ceea ce priveşte prezentarea informaţiilor părtinitoare în Rusia, atât în rândul lucrătorilor din domeniul mass-mediei, cât şi a publicului larg. La fel, constatările vor servi drept punct de referinţă pentru compararea reportajelor din mass-media rusească cu standardele internaţionale, care pot constitui baza unei discuţii în cunoştinţă de cauză cu privire la deficienţele legate în cazul transmisiilor televizate.

„Combaterea reţelelor de propagandă ale Rusiei şi a campaniilor de dezinformare iniţiate de Kremlin nu este o sarcină uşoară. Un grup de experţi a lucrat intensiv pentru a dezminţi propaganda susţinută de Kremlin şi sperăm că prin adoptarea standardelor de monitorizare profesională acest lucru va consolida reţeaua şi va promova rezistenţa”, spune Gulnara Akhundova.

Monitorizarea mediatizării subiectului alegerilor prezidenţiale ruse a început la 1 februarie 2018 şi a continuat trei zile după alegeri. Întregul proces este controlat de către MEMO 98, o organizaţie de monitorizare media din Slovacia, cu două decenii de experienţă în acest domeniu.

Sursă text şi foto: https://bit.ly/2HBwtHj