Opinie. Educaţia mediatică ar trebui să fie promovată nu doar de ONG-uri, ci şi de stat

Expertul mass-media Dumitru Ţîra susţine că securitatea informaţională se referă mai ales la mass-media, pentru că este unul din canalele principale de promovare a mesajelor, dar şi de de răspândire a propagandei, a dezinformării şi chiar a ştirilor false. Dumitru Ţîra mai menţionează că „elementele de dezinformare au devenit aproape zilnice, astfel încât deprinderile societăţii au ajuns la nivelul în care nu le mai sesizează”.

Expertul consideră că despre dezinformare, propagandă şi ştiri false ar trebui să se discute, să fie explicate şi educate aceste aspecte, „astfel încât societatea să fie critică la percepţia oricăror informaţii. Totodată trebuie să existe o multitudine  de proiecte, activităţi şi iniţiative care să ajute societatea în identificarea lor, în înţelegerea lor corectă, în devansarea lor în sensul misiunilor pe care le au sau obiectivelor pe care şi le stabilesc”.

Expertul în comunicare IPRE Simion Ciochină este de părere că a lupta cu dezinformarea şi propaganda este ca şi cum „am lupta cu viruşii, care câteodată ne depăşesc şi noi rămânem în urmă şi trebuie să inventăm sau să reinventăm anumite antidoturi sau antiviruşi faţă de faţă de ceea ce se numeşte propagandă şi manipulare”.

Simion Ciochină afirmă că sunt necesare noi mecanisme de luptă cu propaganda, „care din păcate vine doar dintr-o singură direcţie. Dacă în timpul Războiului Rece ea se ducea direct între doi actori mari, acum ea este foarte voalată şi este foarte ascunsă. Şi unui cititor sau unui telespectator de rând îi este foarte greu să vadă unde este ştirea falsă şi unde este ştirea adevărată”.

Expertul declară că pentru a educa societatea, educaţia mediatică ar trebui să existe nu doar la nivel de ONG-uri, ci inclusiv statul ar trebui să o promoveze. „Programele de educaţie mediatică ar trebui extinse nu doar la media, ci şi de gândire critică, şi ar trebui introduse în şcoli ca să educăm o nouă generaţie de tineri, dar să lucrăm şi cu diferite grupuri de vârstă. Pe lângă educaţia mediatică, ar trebui introduse şi cursuri de gândire critică şi politică”.

Simon Ciochină mai adaugă că acest fenomen are loc în Republica Moldova nu doar din cauza mass-media din Federaţia Rusă „care are un puternic impact asupra alegătorului nostru, a cetăţeanului de rând”, dar şi a propagandei de interior sau a implicării politicienilor. „Cel mai mare pericol pe care noi îl vedem în cadrul alegerilor este că societatea noastră devine polarizată, inclusiv mass-media”.

Expertul în securitate IDIS „Viitorul”, Rosian Vasiloi, menţionează că pentru a combate dezinformarea şi propaganda ar trebui să existe un dialog permanent între autorităţi şi societatea civilă.

Cu toate acestea, expertul în securitate susţine că din păcate, în unele cazuri de dezinformare şi dezminţire a unor ştiri false, „uneori media independentă sau asociaţiile profesionale, experţii sunt de unii singuri, fără sprijinul autorităţilor. Ba chiar uneori autorităţile încurcă şi împiedică această activitate care este promovată de către societatea civilă. Numai împreună am putea face faţă acestor provocări care sunt în acest domeniu, pentru a ne asigura că securitatea informaţională este la un nivel înalt”.

Rosian Vasiloi conchide că exemplul Ucrainei în lupta cu manipularea este unul bun, „dar pentru mine ar fi mai prielnic exemplul şi experienţa Statelor Baltice. Ucraina este în război direct cu Federaţia Rusă, deşi aceasta nu este recunoscut la nivel internaţional. Să venim cu anumite procedee şi mecanisme aşa cum s-au implementat în Ucraina, noi am putea. Însă prin interzicerea spre exemplu al unui anumit content care vine din exterior nu întotdeauna atingi acele rezultate pe care ţi le doreşti”.