Preşedintele Germaniei vine la Bucureşti. Pe agenda discuţiilor se află aspectele legate de sprijinul activ de care are nevoie Republica Moldova
Preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, va efectua miercuri o vizită oficială la Bucureşti, unde va fi primit de preşedintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni. Printre temele discutate de cei doi şefi de stat va fi şi situaţia securităţii regionale, europene şi euroatlantice, generată de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Preşedintele german va avea o întâlnire şi cu premierul Nicolae Ciucă, la Palatul Victoria.
Vizita preşedintelui Frank-Walter Steinmeier are loc în contextul aniversării a 30 de ani de la semnarea, la 21 aprilie 1992, a Tratatului dintre România şi Germania privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa, document-cadru emblematic al istoriei contemporane a relaţiei bilaterale, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
„Consultările dintre preşedinţii român şi german se vor concentra pe modalităţile concrete de dezvoltare şi aprofundare ale relaţiei româno-germane, care are caracter strategic, fiind definită de un dialog politico-diplomatic foarte activ, o dinamică economică în continuă creştere şi contacte interumane speciale, facilitate de minoritatea germană din România şi comunitatea românească tot mai numeroasă din Germania.
Cei doi şefi de stat vor aborda, de asemenea, perspectivele consolidării cooperării economice dintre cele două ţări, în condiţiile în care Germania este primul partener comercial al României, cu schimburi însumând în anul 2021 peste 35 de miliarde de euro, şi al treilea investitor în economia românească. Vor fi discutate, totodată, stimularea investiţiilor reciproce şi aprofundarea cooperării sectoriale”, se mai arată în comunicat.
Frank-Walter Steinmeier şi Klaus Iohannis vpr acorda o atenţie specială „evoluţiilor securităţii regionale, europene şi euroatlantice, generate de agresiunea ilegală a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Cei doi şefi de stat vor aborda, în context, sprijinul acordat Ucrainei şi refugiaţilor ucraineni, securitatea energetică, măsurile de consolidare a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice, coordonarea poziţiilor în plan regional, european şi în pregătirea Summitului NATO de la Madrid.
