Preşedinţia poloneză a OSCE avertizează în privinţa riscului de război în Europa, care este „mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”
Sursa foto:Caleaeuropeana.ro Vizualizari:

Preşedinţia poloneză a OSCE avertizează în privinţa riscului de război în Europa, care este „mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”

Riscul de război în zona Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) este mai mare ca niciodată în ultimele trei decenii, a avertizat, joi, ministrul de externe polonez Zbigniew Rau la lansarea preşedinţiei de un an a Poloniei la vârful celui mai mare organism de securitate din lume, informează Reuters, preluat de Agerpres.

Delegaţii din cele 57 state membre ale OSCE s-au reunit joi la Viena, pentru a media un dialog mai strâns între Rusia, Statele Unite şi aliaţii săi europeni în contextul crizei de securitate tot mai acute de la graniţa cu Ucraina şi al riscurilor ridicate de Moscova asupra arhitecturii de securitate din Europa. 

Polonia a dat startul lucrărilor avertizând că „riscul de război în zona OSCE este acum mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”, a declarat ministrul de externe Zbigniew Rau în faţa delegaţilor reuniţi în capitala austriacă. Rau a vorbit la lansarea preşedinţiei de un an a ţării sale în cadrul organizaţiei de securitate.

Occidentul acuză Rusia că a masat tancuri, artilerie şi aproximativ 100.000 de soldaţi la graniţa de est a Ucrainei cu intenţia de a invada această ţară, a cărei integritate teritorială a fost deja violată prin ocuparea Peninsulei Crimeea de către forţele ruse în 2014. 

Însă, Kremlinul insistă că desfăşurarea militară este un răspuns la ceea ce consideră a fi o prezenţă tot mai mare a NATO în Europa de Est, şi anume unităţile de luptă ale Alianţei în Polonia şi în republicile baltice Estonia, Letonia şi Lituania. 

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanţii de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA şi de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO şi un angajament din partea Alianţei de a nu desfăşura trupe suplimentare în ţări în care nu erau deja prezente forţe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă şi statele baltice, care sunt toate membre ale Alianţei.

De asemenea, Rusia doreşte ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianţei militare.

„Pentru noi este absolut obligatoriu să ne asigurăm că Ucraina nu va deveni niciodată membru al NATO”, a declarat ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Ryabkov, după discuţii bilaterale cu SUA la Geneva, la începutul acestei săptămâni.

Discuţiile de joi au loc în mijlocul unei săptămâni de diplomaţie intensă între Occident şi Rusia, care a debutat luni într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziţii coordonate între aliaţi, şi au anunţat că nu vor ezita să-şi asume vreun angajament pentru a-şi consolida „prezenţa NATO în statele aliate din prima linie şi să sporească asistenţa defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege „calea unui nou conflict”.

De asemenea, Statele Unite şi partenerii europeni au avertizat Rusia că o „nouă agresiune” împotriva Ucrainei va fi contracarată cu „măsuri rapide, severe şi coordonate”, după seria de întrevederi avută de secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman,  cu oficiali europeni după discuţiile cu omologul rus, desfăşurate la Geneva, dar şi după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care au vizat securitatea europeană.

De altfel, la finalul unei întâlniri a Consiliului NATO-Rusia, secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a reafirmat „politica uşilor deschise a NATO şi dreptul fiecărei ţări de a-şi alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, care doreşte, printre altele, retragerea forţelor din estul Alianţei şi garanţii că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

Mai mult, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunţate de preşedintele Klaus Iohannis în discursul anual susţinut în faţa ambasadorilor acreditaţi la Bucureşti.

Dialogul va continua joi în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pe fundal sonor de arme folosite în exerciţiile militare demarate de Moscova în apropiere de Ucraina şi Belarus, la care participă trei mii de soldaţi.

În paralel, la Brest, Franţa, va începe o reuniune a miniştrilor apărării şi de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene pentru a discuta “subiecte fundamentale pentru consolidarea suveranităţii europene pe scena internaţională”.

Prin vocea ministrului Bogdan Aurescu, România va pleda pentru întărirea parteneriatelor UE-SUA şi UE-NATO în descurajarea Rusiei.

Similare
RECOMANDĂRI