Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

"Punctul pe AZi": Acordurile de înfrăţire au reunit românii de pe cele două maluri ale Prutului. Până nu avem o relaţie sinceră, nu avem un rezultat, legătura de suflet e cea mai importantă

Chiar dacă nu au reuşit să şteargă hotarul de pe Prut, românii de pe cele două maluri au construit poduri culturale, economice şi sociale, astfel sute de localităţi din Republica Moldova şi România au încheiat acorduri de înfrăţire. Despre cooperarea dintre autorităţile locale din România şi Republica Moldova au vorbit invitaţii emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR MOLDOVA.

Potrivit Secretarului de Stat al Departamentului pentru relaţia cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României, Ana Guţu, reprezentanţii APL-urilor din R. Moldova trebuie să fie mai decişi în stabilirea unor contacte cu reprezentanţii APL-urilor din România.

„Primarii trebuie să fie deschişi spre comunicare, deseori există o sfială în acest sens de a scrie primarior din România. Să fie mai deschişi în a contacta omologii din România, pot fi stabilite astfel de legături online până la prima deplasare, de a folosi noile tehnologii informaţionale. Ne-am propus să luăm un rol de intermediar între primăriile de pe ambele maluri ale Prutului, există multe solicitări din R. Moldova pentru a construi colaborări de lungă durată, ce ar putea fi benefice pentru comunităţile din R. Moldova. Punerea în aplicare a acestor cooperări descentralizate vor contribui la rezolvarea unor probleme cu care se confruntă comunităţile din R. Moldova, sunt multe solicitări: reparaţia şcolilor, apă potabilă, sanitaţie. Îndemnăm primarii să ne contacteze şi astfel vom putea contribui la comunicarea instituţională dintre R. Moldova şi România. Am redactat şi un Memorandum, să organizăm un for între primarii de pe ambele maluri ale Prutului la Bucureşti, unde să fie o comunicare directă, peste 3 mii de primării sunt în România şi peste 900 - în R. Moldova. Forul va fi util, există multe probleme de rezolvat, iar România are şi capacitatea de a soluţiona aceste lucruri”, a spus Ana Guţu.

„În 2004 am fost peste Prut, de atunci am văzut că trebuie să fac transfer de experienţă. De atunci am creat punţi de legătură dintre comunităţile de aici şi acolo. Trebuie să apropiem oamenii de pe ambele maluri ale Prutului. România poate să ne ajute să recuperăm cei peste 70 de ani care i-am pierdut în perioada sovietică. La nivel de suflet unirea s-a produs, ar fi bine ca politicul să nu ne încurce să ne legăm sufletele mai apropiat, să încercăm să ne redesporim noi înşine şi o să vedem care este adevărul”, a spus primarul satului Feşteliţa, Nicolae Tudoreanu.

El a afirmat că graţie acordurilor de înfrăţire, localităţile din R. Moldova nu doar au avut parte de investiţii directe în infrastructură, dar şi au preluat din experienţa României pentru gestionarea diverselor probleme la nivelul localităţilor.

„Nu toţi primarii urmăresc beneficii financare, avem nevoie de transfer de experienţă, nu avem bariera de limbă, experienţa ce au avut-o APL-urile din România este benefică pentru noi, în special, ideile de proiecte, în perioada de preaderare la UE. Atunci când se întâlnesc persoane care respectă identitatea naţională, sunt descendenţi a celor care au migrat în 40 în România, relaţiile de suflet se leagă mai uşor. Legătura de suflet dintre cele două maluri ale Prutului nu este alterată. Sugerez colegilor să iniţieze cât mai multe colaborări, iar cetăţenilor care sunt scepici – ei trebuie să cunoască că nu poţi fugi de identitatea ta”, a menţionat primarul satului Feşteliţa, Nicolae Tudoreanu.

Ex-preşedintele raionului Ialoveni, Anatolie Dimitriu, a afirmat că fiecare localitate din raion are stabilite relaţii de colaborare cu primăriile de peste Prut, iar graţie acestora în raionul Ialoveni au fost realizate mai multe proiecte în beneficiul cetăţenilor.

„În a porni acest val de înfrăţiri a trebuit să avem multe discuţii cu colegii primari să explicăm care sunt avantajele acestor înfrăţiri, nu este doar un schimb cultural, este un proces mai amplu ce comportă beneficii enorme pentru comunităţile noastre. Nu este un proces uşor, este anevoios, este nevoie de stabilirea unor relaţii, de cointeresat şi partea română. Până nu avem o relaţie sinceră, nu avem un rezultat. De fapt, legătura de suflet este cea mai importantă”, a spus Anatolie Dimitriu.

Similare
RECOMANDĂRI