Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Reconstrucţia punctului de trecere Diakivţi-Racovăţ - O cale mai scurtă spre rădăcinile străbune
Frontiera Ucrainei cu Româna în regiunea Cernăuţi este de aproape 300 de kilometri şi are un singur punct de traversare. Românii din Bucovina de Nord spun că îşi vizitează foarte rar rudele din România pentru că sunt nevoiţi să parcurgă un drum foarte lung. Vestea bună este că autorităţile de la Kiev au început reconstrucţia unui punct de control închis în urmă cu 11 ani şi speră să-l inaugureze în luna august, când Ucraina va sărbători Ziua Independenţei.
Reconstrucţia punctului de trecere a frontierei ucraineano-române, Diakivţi-Racovăţ, a început în 2017, când Uniunea Europeană a oferit un ajutor financiar de 3,5 milioane de euro. România a reuşit să modernizeze postul de la Racovăţ, însă finanţarea lucrărilor la Diakivţi au fost suspendată din cauza utilizării necorespunzătoare a fondurilor de către Ucraina. Reconstrucţia a fost reluată în cadrul unui program iniţiat de preşedintele Volodimir Zelenski .
SERHII OSACIUK, şeful Administraţiei regionale de stat Cernăuţi, Ucraina: „Noi depunem eforturi maxime pentru ca următoarele puncte de trecere a frontierei ucraineano-române, cum este Diakivţi, unde ne aflăm acum, Krasnoilsk, Şepit, Ruska să fie, de asemenea, deschise pentru ca un număr cât mai mare de oameni, bucovineni, ucraineni să poată interacţiona cu partenerii noştri din UE, din statul vecin, România”.
Redeschiderea punctului de trecere Diakivţi-Racovăţ va scurta cu aproape o sută de kilometri drumul ce leagă Kievul de Bucureşti. Vestea i- a bucurat pe etnicii români din regiunea Cernăuţi.
RODICA CIOBOTARU, localnică, satul Proboteşti, Cernăuţi: „Sângele apă nu se face, noi rămânem români. Această vamă are o importanţă colosală pentru noi, în primul rând, care suntem aproape aici în zonă, fiind că dincolo ne sunt o parte din rădăcinile noastre”.
ELENA CHILARU, satul Proboteşti, Cernăuţi: „Trebuia să plec la România şi ca să mă duc trebuia la 5 dimineaţa să merg la Cernăuţi, de acolo la vamă. Părinţii au avut verişori, acum ne-am îndepărtat din cauza că nu putem să ne vizităm unul pe altul”.
ION PANTEA, staroste, satul Proboteşti, Ucraina: „O cale directă ce va ajuta foarte mult la dezvoltarea şi economică şi politică între ţările noastre”.
Autorităţile de la Kiev speră ca postul vamal să fie inaugurat pe 24 august, când Ucraina va sărbători 30 de ani de independenţă. În urmă cu 11 ani s-a decis închiderea posturilor vamale "Diakivţi-Racovăţ" şi "Krasnoilsk-Vicovul de Sus" deoarece nu corespundeau standardelor europene.
SERHII OSACIUK, şeful Administraţiei regionale de stat Cernăuţi, Ucraina: „Noi depunem eforturi maxime pentru ca următoarele puncte de trecere a frontierei ucraineano-române, cum este Diakivţi, unde ne aflăm acum, Krasnoilsk, Şepit, Ruska să fie, de asemenea, deschise pentru ca un număr cât mai mare de oameni, bucovineni, ucraineni să poată interacţiona cu partenerii noştri din UE, din statul vecin, România”.
Redeschiderea punctului de trecere Diakivţi-Racovăţ va scurta cu aproape o sută de kilometri drumul ce leagă Kievul de Bucureşti. Vestea i- a bucurat pe etnicii români din regiunea Cernăuţi.
RODICA CIOBOTARU, localnică, satul Proboteşti, Cernăuţi: „Sângele apă nu se face, noi rămânem români. Această vamă are o importanţă colosală pentru noi, în primul rând, care suntem aproape aici în zonă, fiind că dincolo ne sunt o parte din rădăcinile noastre”.
ELENA CHILARU, satul Proboteşti, Cernăuţi: „Trebuia să plec la România şi ca să mă duc trebuia la 5 dimineaţa să merg la Cernăuţi, de acolo la vamă. Părinţii au avut verişori, acum ne-am îndepărtat din cauza că nu putem să ne vizităm unul pe altul”.
ION PANTEA, staroste, satul Proboteşti, Ucraina: „O cale directă ce va ajuta foarte mult la dezvoltarea şi economică şi politică între ţările noastre”.
Autorităţile de la Kiev speră ca postul vamal să fie inaugurat pe 24 august, când Ucraina va sărbători 30 de ani de independenţă. În urmă cu 11 ani s-a decis închiderea posturilor vamale "Diakivţi-Racovăţ" şi "Krasnoilsk-Vicovul de Sus" deoarece nu corespundeau standardelor europene.
