Românii din Cernăuţi, prinşi între conflictul dintre Kiev şi Moscova
Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

Românii din Cernăuţi, prinşi între conflictul dintre Kiev şi Moscova

Bucovina s-a unit cu România, la 28 noiembrie 1918. Jumătatea nordică a fost pierdută în 1940 prin Pactul Ribbentrop-Molotov. Dar jurisdicţia Ucrainei priveşte şi alte foste teritorii româneşti. Basarabia, ruptă de România tot în 1940, şi devenită Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, a pierdut în favoarea Republicii Sovietice Ucrainiene regiunea Ismail, înglobată din 1954 regiunii Odesa. Cei în jur de 400.000 de români din Ucraina, trăiesc astăzi în aceeaşi tensiune ca şi populaţia majoritară: Ucraina se află în război cu Rusia. Iar recent, dorinţa Kievului de a avea o biserică naţională a provocat noi neînţelegeri cu Moscova, scrie digi24.ro.

Biserica ucraineană se rupe de Moscova

La 31 august 2018, patriarhul Kirill al Rusiei l-a vizitat la Constantinopol pe Bartolomeu I, patriarhul ecumenic, „primul între egali” în lumea ortodoxă. Întâlnirea a fost glacială. Patriarhul ecumenic a rămas ferm: Ucraina va avea o biserică autocefală, aşa cum au majoritatea naţiunilor ortodoxe. După câteva săptămâni, Bartolomeu I a binecuvântat doi episcopi ucrainieni, până atunci parte a unei biserici naţionale necanonice. Patriarhul Kirill a ameninţat cu represalii: dacă Patriarhul ecumenic va acorda Kievului tomosul - adică va recunoaşte independenţa Bisericii Ucrainiene - Biserica Ortodoxă Rusă va rupe comuniunea cu Patriarhia Ecumenică. Credincioşii unei Biserici nu vor putea participa la slujbele celeilalte. Într-o ţară aflată deja în război cu Rusia, potenţialul de criză este îngrijorător.

Represaliile Moscovei pot crea noi tensiuni

Oleksandr Bankov, ambasadorul Ucrainei în România: „Suntem conştienţi de faptul că Rusia, prin Biserica Ortodoxă Rusă şi prin alte forme de influenţă pe care le are, va încerca diferite provocări care vor viza anumite biserici, catedrale şi alte clădiri de cult care aparţin comunităţii Bisericii Ortodoxe/ Patriarhia Moscovei. Fiind conştienţi de acest fapt, şi statul ucrainean face eforturi. Ştim foarte bine cum procedează Moscova, cum încearcă Moscova prin centrele de influenţă, prin manipulări informaţionale, prin instigări la violenţă socială. Dar cu siguranţă vom lua toate măsurile pentru a nu permite aceste situaţii. Riscul există, bineînţeles, pentru că având starea de război cu Rusia, nici pe tema aceasta, de Biserică, nu puteam fi siguri că Rusia nu va folosi toate instrumentele pe care le are”.

Ucraina îşi revendică independenţa religioasă

Disputa istorică dintre Biserica Ortodoxă Rusă şi Biserica Ortodoxă Ucraineană porneşte de la interpretarea diferită dată unui act emis de Patriarhia de la Constantinopol în 1686 prin care Scaunul Mitropolitan de la Kiev a fost subordonat Rusiei. Patriarhul Kirill susţine că actul este perfect valabil, înalţii ierarhi ucrainieni şi Patriarhia Ecumenică spun că extinderea jurisdicţiei ruse era condiţionată şi că Rusia nu şi-a ţinut promisiunile.

Aceasta în condiţiile în care aproape jumătate din bisericile şi mănăstirile de pe teritoriul Ucrainei sunt în acest moment subordonate Patriarhiei de la Moscova, disproporţionat etnic, având în vedere că ruşii ucrainieni sunt numai 17% din populaţie.

Independenţa Bisericii Ortodoxe Ucrainiene se bucură de sprijinul masiv al populaţiei, de mult timp, inclusiv din partea minoritarilor din Ucraina.

Oleksander Bankov, ambasadorul Ucrainei la Bucureşti: „De fapt, există trei jurisdicţii în ortodoxie, există Biserica Ortodoxă Ucraineană, subordonată Patriarhiei Moscovei, există Patriarhia Kievului, cea care a rupt relaţiile în 1992, şi biserica autocefală ortodoxă ucraineană. Procesul de creare a bisericii naţionale ucrainene este lansat de ierarhi ai Patriarhiei Kievului şi ai biserii ortodoxe autocefale, care nu sunt canonice conform dreptului canonic, dar care au solicitat Constantinopolui acordarea acestui drept de creare a bisericii independente şi de obţinere a autocefaliei. Acest demers a fost susţinut politic de preşedintele Poroşenko şi de Parlamentul ucrainan care a votat în unanimitate pentru susţinerea acestui demers.

Românii, prinşi între conflictul dintre Kiev şi Moscova

Continuarea articolului o găsiţi pe digi24.
Similare
RECOMANDĂRI