Studiu: Căldura nu reduce răspândirea Covid-19
Mult aşteptata reducere a numărului de cazuri COVID-19 datorată creşterilor de temperatură, odată cu venirea verii, aşa cum prognozau chiar experţii medicali recunoscuţi în România, este pusă drastic sub semnul întrebării de datele oficiale raportate zilnic.
Prof. Naven Chetty, Dr. Bamise Adeleye şi Abiola Olawale Ilori, au cercetat în Africa de Sud, în mod expres, impactul temperaturii climatice asupra numărului de îmbolnăviri, de recuperări şi de decese cauzate de noul coronavirus SARS-CoV-2. (https://doi.org/10.1101/2020.07.16.20155523) Articolul aşteaptă certificarea prin revizuirea specialiştilor de la publicaţia de ştiinţe medicale Medrxiv.
Datele au fost colectate timp de 14 săptămâni (25 martie - 30 iunie a.c.), în toate cele 9 provincii din Africa de Sud. S-au folosit surse oficiale online, furnizate de Guvernului Africii de Sud ( pentru cazuri noi, vindecări, decese COVID-19), respectiv de serviciul meteorologic sud-african (pentru temperaturile climatice).
Autorii cercetării concluzionează că o temperatură climatică mai mare sau mai mică nici nu împiedică şi nici nu întârzie răspândirea SARS-CoV-2 şi nici nu micşorează ratele de deces.
Studiul propus de cercetatori arată totuşi că temperatura ridicată are impact pozitiv semnificativ asupra ratelor de recuperare a pacienţilor cu COVID-19, cu influenţă secundară asupra ratelor de deces şi a numărului de cazuri active.
Şi alte cercetări anterioare ”au plecat de la premisa că ţările care au înregistrat cele mai ridicate ritmuri de creştere în răspândirea Covid-19 în februarie şi martie 2020 (Italia, Iran, Coreea de Sud, precum şi statele americane New York şi Washington) prezentau modele meteorologice similare (temperaturi medii între 3 şi 10°C) cu zonele din China (Hubei şi Hunan) unde s-a răspândit iniţial Covid-19”, arată site-ul unui important furnizor de servicii de diagnostic de laborator din România. Rezultatele cercetătorilor americani care au analizat date COVID-19 colectate în perioada 20 ianuarie-21 martie a.c., au fost similare studiului din Africa de Sud, dar au fost considerate chiar de autori parţiale, având în vedere influenţa multor altor factori asupra evoluţiei bolii: gradul de testare, densitatea populaţiei, structura comunităţii, dinamica socială, politicile guvernamentale de sănătate publică, conectivitatea globală, rezistenţa virusului în aer şi pe suprafeţe, capacitatea de reproducere a virusului.
Site-ul oficial al Organzaţiei Mondiale a Sănătăţii răspundea rezervat încă de la începuturile pandemiei la această întrebare frecvent venită de la oameni: ”Nu, în prezent, nu există dovezi concludente că fie vremea (variaţii pe termen scurt în condiţiile meteorologice), fie clima (mediile pe termen lung) ar avea o influenţă puternică asupra transmisiei. Virusul SARS-CoV-2, care cauzează boala COVID-19 s-a transmis în toate regiunile lumii, de la frig şi uscat, la climă caldă şi umedă.
Se crede că SARS-CoV-2 este transmis, în principal, direct de la persoană la persoană printr-un contact strâns sau prin picături respiratorii produse atunci când o persoană infectată tuşeşte sau strănută. Oamenii pot fi infectaţi prin atingerea suprafeţelor expuse, dar nu se crede că aceasta este o cale de transmitere majoră. În timp ce temperatura şi umiditatea pot influenţa cât timp supravieţuieşte virusul în afara corpului uman, acest efect este probabil să fie mic în comparaţie cu gradul de contact dintre oameni. Distanţarea fizică şi spălarea mâinilor sunt, prin urmare, esenţiale pentru ruperea lanţului de transmisie şi sunt cel mai eficient mod de a vă proteja, în toate locaţiile şi în toate anotimpurile anului.”
sursa 1: https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2020.07.16.20155523v1
sursa 2 https://www.synevo.ro/pandemia-covid-19-sezonalitate/
sursa 3 Q&A: Climate change and COVID-19
Autor: Mihaela Căciuleanu
