UNICEF: Conflictele prelungite, criza climatică, numărul în creştere de boli mintale şi dezinformarea online sunt printre cele mai mari noi ameninţări la adresa copiilor

Conflictele prelungite, înrăutăţirea crizei climatice, un nivel în creştere al bolilor mintale în rândul tinerilor şi dezinformarea online sunt unele dintre cele mai îngrijorătoare noi ameninţări la adresa copiilor, a anunţat astăzi UNICEF într-o scrisoare deschisă semnată de Directorul Executiv al organizaţiei, Henrietta Fore.

Pe lângă ameninţările existente la adresa tinerilor, precum accesul la educaţie, sărăcia, inegalitatea şi discriminarea, scrisoarea atrage atenţia asupra ameninţărilor care apar cu privire la drepturile copiilor şi evidenţiază o cale către accelerarea eforturilor necesare depăşirii acestora. Scrisoarea face parte din seria de acţiuni organizate de UNICEF cu ocazia celebrării a 30 de ani de la adoptarea Convenţiei cu privire la Drepturile copilului,  cel mai ratificat tratat privind drepturile omului la nivel mondial.

„Generaţia voastră, a copiilor de astăzi, se confruntă cu o nouă serie de provocări şi schimbări la nivel internaţional inimaginabile pentru părinţii voştri”, scrie Fore. “Clima noastră se schimbă şi este de nerecunoscut. Inegalităţile se adâncesc. Tehnologia transformă modul în care percepem lumea. Şi din ce în ce mai multe familii migrează în prezent faţă de trecut. Copilăria s-a schimbat, iar noi trebuie să ne schimbăm abordarea odată cu ea.”

Scrisoarea evidenţiază opt provocări tot mai stringente la adresa copiilor lumii: conflictele prelungite, poluarea şi criza climatică, o scădere în ceea ce priveşte sănătatea mintală; migraţia masivă şi mişcările populaţiei; persoanele fără ţară (apatridia); viitoarele abilităţi pentru locurile de muncă ale viitorului; drepturile privind datele şi confidenţialitatea online, precum şi dezinformarea online.

Referitor la conflicte, scrisoarea aminteşte că numărul de state care se confruntă cu conflicte a ajuns la cel mai mare nivel de la adoptarea Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului în 1989, cu unul din patru copii trăind în ţări afectate de conflicte violente sau dezastre.

În ceea ce priveşte schimbările climatice, scrisoarea avertizează că distrugerea galopantă a planetei şi criza climatică globală sunt deja aspecte cu care copiii se confruntă şi care au potenţialul de a submina majoritatea câştigurilor obţinute în materie de supravieţuire a copiilor şi dezvoltare din ultimii 30 de ani. Dezvoltarea tiparelor de fenomene meteorologice extreme şi de aer toxic, seceta prelungită şi inundaţiile spontane fac toate parte din această criză şi îi afectează în mod disproporţionat pe copiii cei mai săraci şi mai vulnerabili.

UNICEF lucrează pentru a reduce impactul crizei climatice în statele din întreaga lume. De exemplu, în Etiopia, UNICEF a folosit în premieră noi tehnologii pentru a cartografia apele subterane şi dezvoltă soluţii pentru comunităţile în care tot timpul resursele de apă sunt extrem de limitate. În Malawi, UNICEF a dezvoltat un sistem ecologic pe termen lung care foloseşte energia solară pentru a îmbunătăţi accesul comunităţilor la apă curată. Cu toate acestea, multe alte acţiuni sunt necesare pentru a încetini schimbările climatice per ansamblu.

„Guvernele şi mediul de afaceri trebuie să lucreze împreună pentru a reduce consumul de combustibil fosil, pentru a dezvolta sisteme agricole, industriale şi de transport mai curate şi pentru a investi în creşterea surselor de energie regenerabilă,” a adăugat Fore.

Scrisoarea transmite şi îngrijorări referitoare la faptul că majoritatea copiilor vor creşte ca nativi ai unui mediu digital saturat de dezinformarea online. De exemplu, aşa numita tehnologie „deep fake” foloseşte tehnici de inteligenţă artificială pentru a crea cu o relativă uşurinţă conţinut audio şi video fals. Scrisoarea avertizează că un mediu online în care adevărul nu poate fi disociat de ficţiune are potenţialul de a submina în totalitate încrederea în instituţii şi sursele de informare. De asemenea, s-a demonstrat că denaturează dezbaterilor democratice, intenţiile electoratului şi cultivă dubii în ceea ce priveşte grupurile etnice, religioase sau sociale.

Scrisoarea avertizează că dezinformarea din mediul online îi face deja vulnerabili pe copii în faţa ademenirii, abuzului şi în faţa altor forme de exploatare; dând o turnură greşită dezbaterilor democratice; şi în unele comunităţi ducând chiar la reapariţia unor boli mortale datorate neîncrederii în vaccinuri alimentată de dezinformarea online. Toate acestea contribuie la crearea unei întregi generaţii de cetăţeni care nu au încredere în nimic. Pentru a combate această provocare, UNICEF a dezvoltat un program pilot de educaţie media (media literacy), precum programul Young Reporters din Muntenegru, menit să îi înveţe pe copii şi tineri cum să repereze dezinformarea în mediul online, cum se verifice conţinutul online, precum şi rolurile şi tehnicile jurnalismului responsabil.

„În era digitală nu ne mai putem baza pe prezumţia naivă că adevărul se va impune în faţa falsităţii, prin urmare, noi, ca societăţi, trebuie să dezvoltăm rezilienţă împotriva potopului zilnic de informaţii false din mediul online,” scrie Fore. „Ar trebui să începem prin a îi echipa pe tineri cu abilitatea de a înţelege în cine şi în ce să se încreadă în mediul online, astfel încât ei să poată deveni cetăţeni activi şi implicaţi.”

Referitor la sănătatea mintală, scrisoarea atrage atenţia asupra cazurilor în creştere de boli mintale în rândul adolescenţilor de la adoptarea Convenţiei şi că depresia este una dintre cauzele principale care conduc la dizabilităţi în rândul tinerilor. Scrisoarea atrage atenţia că promovarea adecvată, prevenţia şi tratamentul terapeutic şi reabilitarea pentru copiii şi tinerii afectaţi de boli mintale trebuie să devină priorităţi. De asemenea stigmatizarea şi tabu-ul care învăluie bolile mintale trebuie să fie eliminate pentru ca tinerii să poată căuta tratament şi să primească sprijin.

În cele din urmă, scrisoarea recunoaşte că tinerii şi copiii au creat deja mişcări în lumea întreagă în căutarea unor soluţii menite să adreseze provocările cu care se confruntă ei şi semenii lor. Totodată, tinerii fac apel la liderii lumii să se alăture acestor mişcări.