Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Veaceslav Negruţa: Esenţa fraudei bancare este extragerea a 14 miliarde de lei din BNM
Esenţa fraudei numite „furtul miliardului” a fost extragerea a 14 miliarde de lei din Banca Naţională sub pretextul de a acoperi mijloacele care au dispărut din băncile comerciale. Acest lucru s-a făcut prin acordarea garanţiilor de stat de către Guvern.
Totodată, prima tranşă de garanţii, cea mai mare, în sumă de 9,5 miliarde de lei, nu a ajuns la persoanele fizice care aveau depuneri în cele trei bănci comerciale devalizate, ci în alte bănci şi instituţii financiare. Explicaţiile aparţin expertului Transparency International Moldova Veaceslav Negruţa, fost ministru de finanţe, şi au fost făcute la emisiunea „Cutia neagră” de la postul TV8.
Potrivit lui, volumul de bani pe care îl deţineau deponenţii în bănci era mult mai mic decât sumele referitor la care şi-a asumat Guvernul răspunderea. „Persoanele fizice nu au fost vizate de acele 9,5 miliarde de lei, acordate prin garanţie de stat de către Guvern. Banii au ajuns în alte destinaţii cum ar fi bănci, instituţii financiare sau alte lucruri care s-au întâmplat”, a completat expertul.
Totodată, Veaceslav Negruţa a specificat că până la decizia Guvernului de a aloca cele 9,5 miliarde cu scopul de a salva băncile, de fapt, Banca de Economii (BEM) era plină de lichidităţi, iar după această decizie, banii care erau în BEM au migrat la Banca Socială (BS). „Ulterior, banii de la BS au plecat mai departe către o companie exotică. Ăsta e momentul. De fapt, s-au luat bani de la Banca Naţională pentru a ajuta nişte bănci care nu aveau probleme. BEM nu avea problema lichidităţilor. Lichidităţile de la BEM, ulterior, după această decizie, au migrat către BS. Acesta este subiect de investigare şi cercetare şi în acesr sens compania Kroll oferă suficientă informaţie, în baza datelor selective, selectate cu mare grijă de către Banca Naţională”, spune Veaceslav Negruţă, transmite IPN.
Potrivit lui, concluziile companiei Kroll sunt că un grup anume de persoane a preluat sub control, pe rând, trei bănci, după aceea sunt plasate anumite mijloace în BEM, iar după decizia Guvernului de a acorda garanţiile de stat, aceşti bani dispar din Banca de Economii.
Veaceslav Negruţa consideră că este foarte important raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind frauda bancară şi procurorii ar trebui să facă investigaţiile în baza acestui document. „Acest document este unul crucial şi este o şansă pentru procurori de a face regulă şi de a clarifica cine, unde, cât şi cum de recuperat”, a afirmat expertul.
De asemenea, Veaceslav Negruţa a menţionează că banii care au fost extraşi din Republica Moldova la o anumită etapă, treptat, revin parţial în ţară.
Deputatul fracţiunii PAS, blocul ACUM, Dumitru Alaiba, membru al Comisiei parlamentare de anchetă, este de părere că procurorii vor trebui să ajungă până la etapa în care s-a decis unde să meargă concret banii din garanţiile Guvernului şi cine a luat decizia respectivă. Parlamentarul a recunoscut că de la prezentarea raportului Comisiei parlamentare de anchetare a fraudei bancare nu s-au făcut prea multe lucruri şi Procuratura nu a răspuns, conform aşteptărilor, la recomandările care s-au făcut în raport. Totodată, Dumitru Alaiba spune că blocul ACUM nu va renunţa la acest subiect şi va pune presiune pe procurori ca să avanseze pe investigarea fraudei bancare.
Pe data de 13 noiembrie 2019, s-au împlinit 5 ani de la prima acordare a garanţiilor de stat în sumă de în sumă de 9,5 miliarde de lei, decisă de Guvernul condus atunci de Iurie Leancă, după care a urmat alta, în sumă de peste 4 miliarde de lei, decisă de Guvernul condus de Chiril Gaburici. Oficial, acestea au avut menirea să acopere gaura produsă de devalizarea sistemului bancar al ţării în proporţie de peste 13 miliarde de lei, echivalentă atunci cu 1 miliard de dolari americani. Despre frauda bancară s-a aflat prima dată în public imediat după alegerile parlamentare din anul 2014. Ulterior, Banca Naţională a contractat compania internaţională Kroll pentru o investigaţie legată de fraudă, care a emis două rapoarte referitor la caz. Timp de cinci ani, organele de drept ale Republicii Moldova nu au avansat în investigarea fraudei.
Potrivit lui, volumul de bani pe care îl deţineau deponenţii în bănci era mult mai mic decât sumele referitor la care şi-a asumat Guvernul răspunderea. „Persoanele fizice nu au fost vizate de acele 9,5 miliarde de lei, acordate prin garanţie de stat de către Guvern. Banii au ajuns în alte destinaţii cum ar fi bănci, instituţii financiare sau alte lucruri care s-au întâmplat”, a completat expertul.
Totodată, Veaceslav Negruţa a specificat că până la decizia Guvernului de a aloca cele 9,5 miliarde cu scopul de a salva băncile, de fapt, Banca de Economii (BEM) era plină de lichidităţi, iar după această decizie, banii care erau în BEM au migrat la Banca Socială (BS). „Ulterior, banii de la BS au plecat mai departe către o companie exotică. Ăsta e momentul. De fapt, s-au luat bani de la Banca Naţională pentru a ajuta nişte bănci care nu aveau probleme. BEM nu avea problema lichidităţilor. Lichidităţile de la BEM, ulterior, după această decizie, au migrat către BS. Acesta este subiect de investigare şi cercetare şi în acesr sens compania Kroll oferă suficientă informaţie, în baza datelor selective, selectate cu mare grijă de către Banca Naţională”, spune Veaceslav Negruţă, transmite IPN.
Potrivit lui, concluziile companiei Kroll sunt că un grup anume de persoane a preluat sub control, pe rând, trei bănci, după aceea sunt plasate anumite mijloace în BEM, iar după decizia Guvernului de a acorda garanţiile de stat, aceşti bani dispar din Banca de Economii.
Veaceslav Negruţa consideră că este foarte important raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind frauda bancară şi procurorii ar trebui să facă investigaţiile în baza acestui document. „Acest document este unul crucial şi este o şansă pentru procurori de a face regulă şi de a clarifica cine, unde, cât şi cum de recuperat”, a afirmat expertul.
De asemenea, Veaceslav Negruţa a menţionează că banii care au fost extraşi din Republica Moldova la o anumită etapă, treptat, revin parţial în ţară.
Deputatul fracţiunii PAS, blocul ACUM, Dumitru Alaiba, membru al Comisiei parlamentare de anchetă, este de părere că procurorii vor trebui să ajungă până la etapa în care s-a decis unde să meargă concret banii din garanţiile Guvernului şi cine a luat decizia respectivă. Parlamentarul a recunoscut că de la prezentarea raportului Comisiei parlamentare de anchetare a fraudei bancare nu s-au făcut prea multe lucruri şi Procuratura nu a răspuns, conform aşteptărilor, la recomandările care s-au făcut în raport. Totodată, Dumitru Alaiba spune că blocul ACUM nu va renunţa la acest subiect şi va pune presiune pe procurori ca să avanseze pe investigarea fraudei bancare.
Pe data de 13 noiembrie 2019, s-au împlinit 5 ani de la prima acordare a garanţiilor de stat în sumă de în sumă de 9,5 miliarde de lei, decisă de Guvernul condus atunci de Iurie Leancă, după care a urmat alta, în sumă de peste 4 miliarde de lei, decisă de Guvernul condus de Chiril Gaburici. Oficial, acestea au avut menirea să acopere gaura produsă de devalizarea sistemului bancar al ţării în proporţie de peste 13 miliarde de lei, echivalentă atunci cu 1 miliard de dolari americani. Despre frauda bancară s-a aflat prima dată în public imediat după alegerile parlamentare din anul 2014. Ulterior, Banca Naţională a contractat compania internaţională Kroll pentru o investigaţie legată de fraudă, care a emis două rapoarte referitor la caz. Timp de cinci ani, organele de drept ale Republicii Moldova nu au avansat în investigarea fraudei.
