Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
August '89, contextul social şi politic
August 1989 a însemnat pentru basarabeni reîntoarcerea la matricea românească. După ani buni când limba română a fost exilată, s-a reuşit repunerea acesteia în drepturi datorită mişcării de eliberare naţională şi unităţii populare. Marea Adunare Naţională de la 27 august 1989 a fost un punct de cotitură în istoria Basarabiei. Sute de mii de oameni au cerut dreptul de a vorbi şi scrie în limba maternă – cea română. Totuşi, lupta pentru libertate nu a fost uşoară.
Situaţia social-politică din RSSM în 1989 era una complicată. Cei care au militat pentru revenirea la limba română şi grafia latină vorbesc despre o percepţie generală a forţei pe care o avea mişcarea de eliberare naţională. Arestările încetaseră, iar partidul de guvernământ, nefiind atât de puternic ca pe vremuri, nu manifesta opoziţie, ci, uneori, chiar colabora cu intelectualitatea.
Pe 29 august 1989, la două zile după Marea Adunare Naţională, a început sesiunea a 13-a a Sovietului Suprem. Urma pasul decisiv pentru limba română şi aveau loc discuţii aprige. Ion Hadârcă, pe atunci lider al Mişcării de Eliberare Naţională, povesteşte şi despre situaţia tensionată şi tentativele de a anula şedinţele.
După votarea pachetului de legi cu privire la limba română şi alfabetul latin, au izbucnit greve la întreprinderile industriale şi s-au conturat, pe alocuri, mişcări separatiste susţinute de Kremlin.
Evenimentele din august 1989 au stat la baza mişcării de eliberare naţională în Basarabia. Declaraţia de Independenţă a fost votată la 27 august 1991. Parlamentul nou format părea promiţător, dar, potrivit unor deputaţi, a fost şi o frână în dezvoltarea şi afirmarea identităţii româneşti.
Anii de după evenimentele din 1989 au fost cu multe disensiuni şi probleme pentru Republica Moldova. Revenirea la grafia latină şi limba română a fost cel mai mare succes al mişcării de eliberare naţională şi un punct de cotitură. Repunerea în drepturi a limbii române a deschis noi oportunităţi pentru tinerele generaţii şi a trezit speranţă, optimism şi încredere în viitor.
Pe 29 august 1989, la două zile după Marea Adunare Naţională, a început sesiunea a 13-a a Sovietului Suprem. Urma pasul decisiv pentru limba română şi aveau loc discuţii aprige. Ion Hadârcă, pe atunci lider al Mişcării de Eliberare Naţională, povesteşte şi despre situaţia tensionată şi tentativele de a anula şedinţele.
După votarea pachetului de legi cu privire la limba română şi alfabetul latin, au izbucnit greve la întreprinderile industriale şi s-au conturat, pe alocuri, mişcări separatiste susţinute de Kremlin.
Evenimentele din august 1989 au stat la baza mişcării de eliberare naţională în Basarabia. Declaraţia de Independenţă a fost votată la 27 august 1991. Parlamentul nou format părea promiţător, dar, potrivit unor deputaţi, a fost şi o frână în dezvoltarea şi afirmarea identităţii româneşti.
Anii de după evenimentele din 1989 au fost cu multe disensiuni şi probleme pentru Republica Moldova. Revenirea la grafia latină şi limba română a fost cel mai mare succes al mişcării de eliberare naţională şi un punct de cotitură. Repunerea în drepturi a limbii române a deschis noi oportunităţi pentru tinerele generaţii şi a trezit speranţă, optimism şi încredere în viitor.