Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Fără cercetătorii Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, mişcarea de renaştere a spiritului românesc din Basarabia ar fi fost mult mai săracă
Cercetătorii Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei sunt printre cei aflaţi în linia întâi în promovarea culturii şi limbii române. Fără ei, mişcarea de renaştere a spiritului românesc din Basarabia ar fi fost mult mai săracă. Academicienii sunt, cu siguranţă, un vârf de lance a revoluţiei culturale ce a dus la repunerea în drepturi a limbii române şi a alfabetului latin.
În august 1989, limba română a fost declarată limbă oficială pe teritoriul Basarabiei, pe atunci încă RSS Moldovenească. Tot atunci s-a decis şi folosirea alfabetului latin. Aproape 750 de mii de oameni au venit la Chişinău, la Marea Adunare Naţională din 27 august 1989, pentru a consfinţi repunerea în drepturi a graiului românesc. După declararea independenţei Republicii Moldova, în 1991, limba română a fost proclamată limbă oficială, doar că, în 1994, prin noua Constituţie, avea să se revină la denumirea oficială din perioada sovietică.
„În 1994 Academia noastră, Academia de Ştiinţe a Moldovei a stabilit, la cererea autorităţilor, că limba pe care o vorbim este limba română. Aşa încât, iată, au existat câteva momente cu mici modificări ale ortografiei cu trecerea la „zi” şi nu la „zî” şi la „gi” cu căciulă cum ziceam noi. Ei bine, încă, nu este limba română aşa cum visa Eminescu, stăpână deplină a noastră. Încă mai e de luptat, încă mai e de modelat, aşa o bună limbă românească să nu se mai spună în Parlament: „Am reiterate, încă odată” sau chestiuni de felul ăsta”, subliniază academicianul Mihai Cimpoi.
Din 1990 încoace, cercetătorii Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei s-au eliberat din prizonieratul ideologiei comuniste şi au aderat la teoriile europene moderne de cercetare a limbii, literaturii şi folclorului românesc. Tot după 1990, s-au intensificat relaţiile de colaborare cu instituţiile de profil din România şi din alte state europene. Institutul şi-a concentrat eforturile asupra cercetărilor, evoluţiei şi dezvoltării limbii naţionale.
„Institutul de Filologie a oferit două avize la Limba şi Literatura Română, curriculum gimnazial şi liceal şi ne-am dori să fim şi mai implicaţi în acest domeniu atât de important pentru creşterea unei generaţii de elevi, care să vorbească corect limba română şi să ştie cine sunt, de unde vin şi încotro se îndreaptă. Cercetătorii noştri publică monografii, culegeri, culegeri de articole, atlase lingvistice”, susţine Nina Corcinschi, directoarea Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Haşdeu”.
Pentru a promova limba cultă, în 2014, Academia de Ştiinţe a Moldovei a lansat concursul internaţional de sculptură „Monumentul Limbii Române”. Câştigătorul competiţiei a fost desemnat artistul plastic român, Vlad Basarab. Potrivit proiectului, „Monumentul Limbii Române” urma să fie sub forma unei cărţi imense deschise, cu spaţiu între pagini şi pe care ar urma să fie scrise fragmente din operele clasicilor români. Sculptura urma să fie amplasată în faţa Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în locul monumentului sovietic al aşa-numitei eliberări. Proiectul, însă, a rămas doar pe hârtie.
„S-au găsit prieteni în ghilimele şi la Guvern, şi la Primărie că adică dacă se înalţă monumentul, aici, în faţa Academiei eclipsează eliberarea noastră de sub jugul moşieresc, burghez-român. Eu nu mai cred că o să mai fie făcut acest monument. Dacă uităm trecutul, riscăm să-l repetăm în sensul negativ. Oamenii care învaţă câte ceva din trecut, socot eu că au şi o mare valoare educativă. Dar de ce nu? E o mândrie naţională românească”, declară Vasile Bahnaru, doctor habilitat în filologie.
De la fondare şi până în prezent, cercetătorii Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei au elaborat o serie de lucrări care au avut ca obiectiv cercetarea limbii, literaturii române şi folclorului naţional, sub toate aspectele. Investigaţiile cercetătorilor se axează pe procesul de reconsiderare şi valorificare a patrimoniului lingvistic şi literar românesc din Basarabia, în context general românesc şi european.
„În 1994 Academia noastră, Academia de Ştiinţe a Moldovei a stabilit, la cererea autorităţilor, că limba pe care o vorbim este limba română. Aşa încât, iată, au existat câteva momente cu mici modificări ale ortografiei cu trecerea la „zi” şi nu la „zî” şi la „gi” cu căciulă cum ziceam noi. Ei bine, încă, nu este limba română aşa cum visa Eminescu, stăpână deplină a noastră. Încă mai e de luptat, încă mai e de modelat, aşa o bună limbă românească să nu se mai spună în Parlament: „Am reiterate, încă odată” sau chestiuni de felul ăsta”, subliniază academicianul Mihai Cimpoi.
Din 1990 încoace, cercetătorii Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei s-au eliberat din prizonieratul ideologiei comuniste şi au aderat la teoriile europene moderne de cercetare a limbii, literaturii şi folclorului românesc. Tot după 1990, s-au intensificat relaţiile de colaborare cu instituţiile de profil din România şi din alte state europene. Institutul şi-a concentrat eforturile asupra cercetărilor, evoluţiei şi dezvoltării limbii naţionale.
„Institutul de Filologie a oferit două avize la Limba şi Literatura Română, curriculum gimnazial şi liceal şi ne-am dori să fim şi mai implicaţi în acest domeniu atât de important pentru creşterea unei generaţii de elevi, care să vorbească corect limba română şi să ştie cine sunt, de unde vin şi încotro se îndreaptă. Cercetătorii noştri publică monografii, culegeri, culegeri de articole, atlase lingvistice”, susţine Nina Corcinschi, directoarea Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Haşdeu”.
Pentru a promova limba cultă, în 2014, Academia de Ştiinţe a Moldovei a lansat concursul internaţional de sculptură „Monumentul Limbii Române”. Câştigătorul competiţiei a fost desemnat artistul plastic român, Vlad Basarab. Potrivit proiectului, „Monumentul Limbii Române” urma să fie sub forma unei cărţi imense deschise, cu spaţiu între pagini şi pe care ar urma să fie scrise fragmente din operele clasicilor români. Sculptura urma să fie amplasată în faţa Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în locul monumentului sovietic al aşa-numitei eliberări. Proiectul, însă, a rămas doar pe hârtie.
„S-au găsit prieteni în ghilimele şi la Guvern, şi la Primărie că adică dacă se înalţă monumentul, aici, în faţa Academiei eclipsează eliberarea noastră de sub jugul moşieresc, burghez-român. Eu nu mai cred că o să mai fie făcut acest monument. Dacă uităm trecutul, riscăm să-l repetăm în sensul negativ. Oamenii care învaţă câte ceva din trecut, socot eu că au şi o mare valoare educativă. Dar de ce nu? E o mândrie naţională românească”, declară Vasile Bahnaru, doctor habilitat în filologie.
De la fondare şi până în prezent, cercetătorii Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei au elaborat o serie de lucrări care au avut ca obiectiv cercetarea limbii, literaturii române şi folclorului naţional, sub toate aspectele. Investigaţiile cercetătorilor se axează pe procesul de reconsiderare şi valorificare a patrimoniului lingvistic şi literar românesc din Basarabia, în context general românesc şi european.
