Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

Ion Inculeţ, preşedintele Sfatului Ţării din Basarabia, ctitor al României Mari

Ion Inculeţ (5.IV.1884 - 19.XI.1940) a fost preşedintele Sfatului Ţării din Basarabia, ctitor al României Mari.

1906 - 1907
A primit botezul confruntării cu autocraţia ţaristă la ziarul “Basarabia”, prima publicaţie de limbă română din spaţiul dintre Prut şi Nistru, în care scrie articole despre drepturile cetăţeneşti, inviolabilitatea persoanei, administraţia locală şi alte subiecte sensibile, semnând cu pseudonimul Ion Gându. Era pe atunci elev la Seminarul Teologic din Chişinău.
 
 “Mi-aduc aminte de starea mea sufletească de atunci. Fiu de ţăran moldovean dintr-un sat răzeşesc – Răzeni – aşezat de Ştefan cel Mare la hotarul dintre judeţul Lăpuşna şi Tighina. Moldovenii – fără drepturi politice – erau la bunul plac al clasei conducătoare. Pământul strămoşesc – robit şi el – era în mâini străine. Limba străină în şcoli, biserică şi dregătorii. Dispreţ manifestat, cu ocazie şi fără ocazie, faţă de poporul băştinaş din partea celor care cârmuiau.” Din memoriile lui Ion Inculeţ, 1929


 
august 1917
După absolvirea Facultăţii de Ştiinţe Fizico-Matematice a Universităţii Imperiale din Sankt Petersburg şi o activitate intensă în domeniul ştiinţei şi pedagogiei, Ion Inculeţ revine în Basarabia, ca emisar al Guvernului provizoriu rus, condus de Alexandr Kerenski, în fruntea unui grup de 40 de activişti revoluţionari, originari din Basarabia.

A venit de la Petrograd… ca să fie de ajutor lui Vladimir Cristi, care era comisar. La început s-a aliat cu socialiştii revoluţionari şi apoi cu liberalii din Basarabia. A fost un om care a servit cauza românească. Era un bun moldovean.” Din memoriile lui Pantelimon Halippa, 1976
 
21 noiembrie 1917
În cadrul şedinţei de inaugurare a Sfatului Ţării, a fost ales, cu unanimitate de voturi, preşedinte al Parlamentului basarabean.


 
6 - 13 ianuarie 1918
S-a încercat o tentativă de preluare a puterii de către Secţia de Front a RumCerOd-ului. Ion Inculeţ a manifestat o poziţie oscilantă, dar responsabilă, fapt ce a asigurat succesul forţelor naţionale din Basarabia.


 
27 martie 1918
A condus şedinţa Sfatului Ţării, a votat Declaraţia de Unire a Republicii Democratice Moldoveneşti cu România, pe care o semnează în calitate de preşedinte al Sfatului Ţării.
 
El a ştiut să ducă de minune frânele politice în Basarabia în vremea aceasta grea de la Autonomie până la Unire. A împăcat toate curentele, îndrumându-le spre interesele basarabenilor", scria criticul literar Petre Vasile Haneş în anul 1920.
 
10 octombrie 1918
La recomandarea savantului ieşean Petru Poni, Ion Inculeţ a fost ales membru de onoare al Academiei Române, prezenţa sa în instituţia academică fiind calificată ca materializare a ideii unităţii culturii româneşti.
 
1921 - 1940
După Unire, şi-a continuat activitatea politică în cadrul României întregite. A fost ministru fără portofoliu, ministru de stat pentru Basarabia în mai multe guverne, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru de stat în 1937, ministru de stat în guvernul condus de Gheorghe Tătărescu în 1940.
 
19 noiembrie 1940
Ion Inculeţ s-a stins din viaţă în urma unui atac de cord la vârsta de 56 de ani. Este înmormântat în biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova, aflată la periferia municipiului Iaşi.
RECOMANDĂRI