Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
TVR MOLDOVA a lansat Campania "Generaţia Unirii". Pantelimon Halippa, preşedintele Sfatului Ţării, apostolul Unirii Basarabiei cu România
Ei sunt cei care au coagulat conştiinţa naţională şi au făcut primii paşi spre unirea Basarabiei cu România. Ei sunt Generaţia Unirii. În anul Centenarului, lansăm un nou demers jurnalistic inedit, marca TVR MOLDOVA, despre personalităţile care au făurit Unirea cu România de la 1918.
Acum un secol, pe 27 martie, Sfatul Ţării de la Chişinău a votat Unirea Basarabiei cu România. În spatele acestui vis realizat au stat oameni, oameni care, într-o perioadă de cumpănă, au putut să racordeze interesele politice, naţionale, sociale la un singur ideal, cel de unitate naţională. Începând de azi şi până pe 27 martie TVR Moldova va proiecta biografiile artizanilor Marii Uniri, precum Constantin Stere, Alexandru Marghiloman, Ion Inculeţ şi mulţi alţii în cadrul Campaniei Generaţia Unirii. Astăzi o să-l cunoaşteţi pe Pantelimon Halippa, unul dintre fondatorii mişcării unioniste din Basarabia, numit şi apostolul Unirii Basarabiei cu România
Pan Halippa a fost un publicist şi om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanţi militanţi pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia şi pentru unirea cu România. S-a născut la 1 august 1883, în localitatea Cubolta, judeţul Soroca. În anii 1906-1907 s-a apropiat de tinerii intelectuali români, colaborând la "Revista Basarabia", prima publicaţie în limba română a epocii. A urmat "Cuvânt Moldovenesc", cea dintâi revistă moldovenească din Rusia, asumându-şi întreaga muncă redacţională. A pledat pentru naţionalizarea învăţământului, pentru reforma agrară, şi a participat la constituirea Sfatului Ţării din Basarabiei.
Anul 1918 l-a găsit pe Halippa în fruntea curentului pro-unire. A fost ales vicepreşedinte, apoi chiar preşedinte al Sfatului Ţării. Pan Halippa a contribuit la organizarea Basarabiei, la proclamarea Republicii Democratice Moldoveneşti şi a independenţei, dar şi la votarea Declaraţiei de Unire a Basarabiei cu România.
Era un vis care devenea realitate. De aceea, Pan Halipa a participat la Congresul General al Bucovinei, iar la 1 decembrie 1918 la Adunarea Naţională de la Alba Iulia. El a transmis un mesaj de susţinere şi de solidaritate naţională a românilor basarabeni.
În una dintre scrierile sale, Pan Halippa menţiona că Unirea a fost cea mai mare bucurie din viaţa lui, pentru că a văzut cu ochii lui împlinirea visului poporului român. Nepoata lui, Veronica Hallippa, îşi aminteşte cât de importantă a fost această zi pentru el.
Manifestând un viu interes faţă de trecutul provinciei natale, Pantelimon Halippa a dat publicităţii un şir de studii şi articole axate pe tematica istorică basarabeană.
În anii 40-50, Pan Halippa a protestat energic împotriva reocupărilor succesive ale Basarabiei de către Armata Roşie şi la reintroducerea regimului dictatorial comunist sovietic anti-românesc. A fost arestat şi închis la Sighet, apoi predat ruşilor comunişti şi trimis în lagăr în Siberia, eliberat şi retrimis la Gherla, în România, de unde a fost eliberat în 1957. Se încheia o nouă poveste.
Pan HalipPa nu a reuşit să vadă România reîntregită din nou. S-a stins din viaţă la 30 aprilie 1979, la vârsta de 96 de ani. A fost înmormântat în Romania, la cimitirul de la mănăstirea Cernica, locul de veşnică odihnă a mai multor basarabeni unionişti.
Pan Halippa a fost un publicist şi om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanţi militanţi pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia şi pentru unirea cu România. S-a născut la 1 august 1883, în localitatea Cubolta, judeţul Soroca. În anii 1906-1907 s-a apropiat de tinerii intelectuali români, colaborând la "Revista Basarabia", prima publicaţie în limba română a epocii. A urmat "Cuvânt Moldovenesc", cea dintâi revistă moldovenească din Rusia, asumându-şi întreaga muncă redacţională. A pledat pentru naţionalizarea învăţământului, pentru reforma agrară, şi a participat la constituirea Sfatului Ţării din Basarabiei.
Anul 1918 l-a găsit pe Halippa în fruntea curentului pro-unire. A fost ales vicepreşedinte, apoi chiar preşedinte al Sfatului Ţării. Pan Halippa a contribuit la organizarea Basarabiei, la proclamarea Republicii Democratice Moldoveneşti şi a independenţei, dar şi la votarea Declaraţiei de Unire a Basarabiei cu România.
Era un vis care devenea realitate. De aceea, Pan Halipa a participat la Congresul General al Bucovinei, iar la 1 decembrie 1918 la Adunarea Naţională de la Alba Iulia. El a transmis un mesaj de susţinere şi de solidaritate naţională a românilor basarabeni.
În una dintre scrierile sale, Pan Halippa menţiona că Unirea a fost cea mai mare bucurie din viaţa lui, pentru că a văzut cu ochii lui împlinirea visului poporului român. Nepoata lui, Veronica Hallippa, îşi aminteşte cât de importantă a fost această zi pentru el.
Manifestând un viu interes faţă de trecutul provinciei natale, Pantelimon Halippa a dat publicităţii un şir de studii şi articole axate pe tematica istorică basarabeană.
În anii 40-50, Pan Halippa a protestat energic împotriva reocupărilor succesive ale Basarabiei de către Armata Roşie şi la reintroducerea regimului dictatorial comunist sovietic anti-românesc. A fost arestat şi închis la Sighet, apoi predat ruşilor comunişti şi trimis în lagăr în Siberia, eliberat şi retrimis la Gherla, în România, de unde a fost eliberat în 1957. Se încheia o nouă poveste.
Pan HalipPa nu a reuşit să vadă România reîntregită din nou. S-a stins din viaţă la 30 aprilie 1979, la vârsta de 96 de ani. A fost înmormântat în Romania, la cimitirul de la mănăstirea Cernica, locul de veşnică odihnă a mai multor basarabeni unionişti.