De ce unii membri ai familiei fac COVID şi alţii nu, deşi stau în aceeaşi casă. Explicaţia medicului Beatrice Mahler
Există cazuri de familii cu patru-cinci membri, în care doi-trei se infectează cu SARS-CoV-2, dar deşi locuiesc sub acelaşi acoperiş şi împart acelaşi spaţiu, ceilalţi membri nu se infectează. Se infectează, de pildă, soţia şi copiii, dar nu se infectează soţul. Sau invers. Managerul Institutului Marius Nasta din Bucureşti, Beatrice Mahler, confirmă că există asemenea cazuri. Întrebată cum se explică o astfel de situaţie, dr. Beatrice Mahler a subliniat că pot fi două aspecte diferite.
„Pe de o parte, putem avea persoane care nu dezvoltă simptome ale bolii şi atunci, cel puţin conform definiţiei de caz, ele nu sunt testate şi practic, nu depistăm cazul pozitiv pentru că el nu s-a testat. Dar există şi posibilitatea ca persoanele respective să aibă o imunitate bună, o imunitate de moment care să permită ca această infecţie să nu se producă în corpul lor. Sunt studii în acest sens, nu sunt date publicităţii, dar se ridică problema unui sistem imunitar eficient”, a arătat dr. Beatrice Mahler într-o intervenţie la Digi24.
„Ce trebuie să reţinem însă este că sistemul imunitar nu este constantă permanentă în viaţa noastră, el variază foarte mult în funcţie de factori externi, de stres, de modul în care ne alimentăm, de respectarea orelor de somn. Or, dacă aceste lucruri se modifică de la o săptămână la alta, şi răspunsul imun al organismului nostru faţă de orice boală, faţă de orice infecţie se modifică. Prin urmare, nu trebuie să ne bazăm pe imunitatea naturală, ci trebuie să găsim soluţii - şi vaccinul este o soluţie - să stimulăm imunitatea şi să ajutăm formarea de anticorpi în organism specifici bolilor cu care riscăm să ne întâlnim”, a explicat dr. Beatrice Mahler.
Ea spune că şi cantitatea de particule care ajunge în organism contează foarte mult şi, la fel ca mulţi alţi medici, spune că nu trebuie să ne fie frică de curenţii de aer.
„Într-adevăr, acolo unde există o expunere la un mediu în care cantitatea de virus este foarte mare, riscul de boală este mult mai mare. De aceea, este extrem de important, atunci când suntem la locul de muncă sau într-o încăpere, ferestrele să fie permanent deschise, ventilaţia să fie adecvată, pentru că o ventilaţie adecvată scade riscul de infecţie. Sigur, la această ventilaţie adecvată să se adauge şi spălatul mâinilor şi purtarea măştilor. Dar acel 'curent', cum îl cunoaştem popular, de fereastră/uşă deschisă şi de care ne ferim, în acest caz, atunci când vorbim de boli cu transmitere aeriană, este o soluţie eficientă de prevenţie”, a atras atenţia dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucureşti.
