Şapte mituri care alimentează răspândirea cazurilor de COVID-19

Şi în România, după adoptarea unor măsuri de relaxare şi în urma unor campanii care neagă existenţa virusului sau îndeamnă oamenii să nu poarte mască, numărul de cazuri a crescut.

Explicaţia este că, după relaxare, soarta pandemiei a trecut în mare măsură din mâinile autorităţilor la responsabilitatea personală. Însă mulţi nu respectă recomandările şi lasă garda jos prea repede, din cauza unor mituri care câştigă popularitate.

Iată lista celor 7 mituri care ajută la răspândirea bolii:

1. Dacă economia se deschide, situaţia s-a îmbunătăţit

Nu este adevărat, avertizează OMS, care consideră că pandemia „nu se apropie nici de departe de final.

Doar 5-8% din populaţia SUA a fost infectată cu noul coronavirus, ceea ce înseamnă că mai e mult până la atingerea imunităţii colective. Un studiu de seroprevalenţă făcut în Spania, altă ţară grav afectată, arată ca aproximativ 5% dintre oameni au dezvoltat anticorpi.

Pentru imunitatea colectivă, ar fi necesar ca peste 70% din populaţie să devină imună la COVID-19, fie prin infectare, fie prin vaccinare.

Dar va mai dura până când un vaccin va fi disponibil - dacă acest lucru se va întâmpla.

Nu există nici un tratament ţintit pentru noul coronavirus. Aşadar, singura modalitate de a controla această pandemie este prin comportamentul personal – păstrarea distanţării fizice, portul măştii de protecţie şi igiena personală.

2. Sunt tânăr şi sănătos, aşa că nu sunt îngrijorat

Fals. Mulţi tineri sunt infectaţi cu noul coronavirus. Chiar dacă rata de deces este mai mică în rândul adulţilor tineri, mulţi se luptă cu efecte pe termen lung ale bolii.

Au existat astfel de cazuri povestite şi în România.

Un medic de la spitalul TBC din Câmpulung Muscel a povestit despre cazul unei paciente asimptomatice a cărei stare s-a agravat  brusc.
„Este vorba de un pacient care iniţial a fost internat pentru că în urmă cu ceva zile a avut dureri de cap şi s-a prezentat la UPU. Acolo i s-a făcut testarea şi a fost confirmat pozitiv. S-a internat, dar între timp simptomele au dispărut. Când m-am dus la vizită mi-a spus că îi este mai rau. I-am luat parametrii vitali pe care îi măsuraserăm şi cu 2 ore înainte şi am observat că are o deficienţă respiratorie acută, avea 88 saturaţie. Saturaţia oxigenului trebuie să fie peste 94. Este o situaţie gravă, uneori degradarea aceasta a funcţiei respiratorii se face brusc şi putem pierde bolnavul. Am avut noroc, am reuşit să o reabilităm pe pacientă şi am trimis-o mai departe. Noi nu avem ATI”, a spus medicul Anca Dumitrescu.

De asemenea, o femeie de 39 de ani a murit în Alba Iulia din cauza COVID-19, fără să aibă alte boli.

„Plămânii arătau extrem de rău, era o pneumonie extinsă bilaterală cu acumulări în alveole, practic foarte puţin din plămâni mai era, restul era compromis. Pacienta practic nu mai avea suprafaţă pulmonară cu care să respire”, a spus Dan Crainic, director medical al Spitalului de Urgenţă Alba Iulia.

3. Verificăm temperatura angajaţilor/clienţilor

Măsurarea temperaturii este un „minim triaj” epidemiologic, au explicat autorităţile, atunci când a fost luată această măsură.

Dar purtătorii asimptomaticii şi cei pre-simptomatici nu pot fi detectaţi astfel, deoarece nu au febră. Nici mulţi dintre cei care au simptome nu dezvoltă febră.

De aceea, respectarea măsurilor de protecţie personală este importantă la cumpărături şi la locul de muncă.

4. Nu trebuie să port mască

Dimpotrivă, spun experţii. „Pe măsură ce economiile se deschid mai mult, măştile devin mai importante, nu mai puţin importante”, a spus Jeremy Howard, cercetător la Universitatea din San Francisco.

Howard a petrecut ultimele patru luni în Texas, unde a observat utilizarea măştilor de protecţie a scăzut pe măsură ce statul a adoptat măsuri de relaxare.

Acum, Texas se confruntă cu o revenire periculoasă a COVID-19, forţându-l pe guvernul Greg Abbott să închidă din nou unele afaceri. Recent, Abbott a emis un ordin executiv care face portul măştii obligatoriu.

„Unii cred că acoperirea feţei le încalcă libertatea de alegere, dar cu cât poartă mai mult măşti, cu atât vor avea mai multă libertat de mişcare. Masca înseamnă mai puţină răspândire virală, adică mai multe afaceri deschise mai repede. Exercitaţi-vă libertatea alegând să purtaţi mască”, spune şeful serviciului de sănătate publică din SUA, Jerome Adams.

5. Rata deceselor este în scădere, deci lucrurile stau mai bine

Nu e adevărat. Numărul de cazuri poate creşte şi în condiţiile unei rate scăzute a deceselor.

SUA au raportat recent cel mai mare număr de noi cazuri de COVID-19 într-o singură zi, iar medicii spun că rata infecţiei este mai mare decât creşterea numărului de teste efectuate. Aceasta, deşi nu s-a constatat o creştere a numărului de morţi de COVID.

Medicii au o explicaţie pentru acest lucru: Decesele cauzate de COVID-19 se întâmplă adesea la un interval de câteva săptămâni de la infectare. Poate dura până la două săptămâni pentru apariţia simptomelor. După aceea, oamenii ar putea să nu fie testaţi imediat. Apoi, poate dura şi mai mult pentru ca cazurile severe să necesite spitalizare.

„Durează aproximativ o săptămână până când cineva care se infectează să se simtă rău şi să fie spitalizat. Iar decesul, dacă are loc, se întâmplă în medie după altă săptămână”, spune Jonathan Reiner, profesor la Facultatea de Medicină a Universităţii George Washington.

6. Am fost testat deja negativ, deci sunt sănătos

Aceasta nu este o scuză pentru a renunţa a măsurile de precauţie.

„Uneori există rezultate fals negative, ceea ce înseamnă că aveţi boala, dar testul nu o detectează”, arată serviciul sanitar al Universităţii Pennsylvania.

Chiar dacă rezultatul negativ este corect, vă puteţi infecta oricând după efectuarea testului.

7. Poate ar trebui să lăsăm natura să-şi urmeze cursul şi să obţinen imunitatea colectivă

Nu este o idee bună, deoarece unele unităţi de terapie intensivă sunt deja la capacitate maximă spune medicul Jorge Rodriguez.

Chiar dacă sunteţi infectat, dar nu aveţi simptome, acest virus este foarte contagios şi îi puteţi infecta şi alţii care vor avea nevoie de spitalizare. Acest lucru scade şansele la tratament pentru cei care suferă de alte boli sau sunt victime ale unor accidente.

Şi mai e o problemă: acest virus este atât de nou, încât nimeni nu ştie dacă anticorpii dezvoltaţi după infectare vor oferi o imunitate pe termen lung.

Aşa că, spun experţii, soluţia pentru a stopa această pandemie este tot în mâinile noastre.

„Avem unelte puternice la dispoziţie - distanţarea fizică, purtarea măştii şi spălarea frecventă a mâinilor”, a spus Robert Redfield, director al Centrelor pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor.

Sursa. Digi24.