Sursa foto:imagine simbol Vizualizari:
Arta brodării cămăşilor cu altiţă a devenit un bun spritual al tradiţiilor româneşti şi ar putea fi înscrisă în Lista Reprezentativă UNESCO
Arta brodării cămăşilor cu altiţă a devenit un bun spritual al tradiţiilor româneşti şi ar putea fi înscrisă în Lista Reprezentativă UNESCO. Cea mai mare colecţie, de peste 300 de cămăşi cu altiţă, se află la Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău. Fiecare ie are o istorie şi o semnificaţie aparte, transmise din generaţie în generaţie.
La Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău au fost adunate cămăşi cu altiţe din toate satele Republicii Moldova, dar şi din România. Unele dintre ele au peste o sută de ani.
VARVARA BUZILĂ muzeograf: "Aici avem o cămaşă din Voloca, acum din regiunea Cernăuţi, când era Nordul Basarabiei. Năframă sus, brâu şi catrinţă jos. Cămaşa de aici este la fel ca şi precedenta de la sfârşitul secolului 19 şi reprezintă tradiţia satului Briceni. Aici altiţa a fost ţesută şi decorată cu mărgele".
LIUBA MAXIM reporter TVR MOLDOVA: "Cămaşa cu altiţă pe care o port eu a fost realizată în 2018, de către o meşteriţă din Cluj, România cu ocazia Marii Uniri. Broderiile pe care le vedeţi aici nu sunt întâmplătoare şi reprezintă mai multe mesaje ascunse".
Ţesăturile au elemente care reprezintă un spectru mult mai larg de simboluri decât s-ar părea la prima vedere.
VARVARA BUZILĂ muzeograf: "Această cămaşă este de fapt un model al cosmosului, al universului, adică o femeie când coase după tradiţie, după schema veche o cămasă, ea de fapt încifrează în aceste părţi ale ei întregul cosmic, întregul universului, aducă tot ce înseamnă societate sau lume. Mai jos sunt râurile piezişe, râurile, apele. Cerul, pământul şi apa".
Unele ii au fost donate, iar altele au fost cumpărate de administraţia muzeului.
VARVARA BUZILĂ muzeograf: "Spre exemplu, cămaşa pe care o port eu, dacă o dai cuiva să ţi-o coase, ea costă peste 10 mii de lei, numai aşa pentru că este o muncă foarte meticuloasă , se lucrează la o cămaşa astăzi de la 2, la 5 luni, 9 luni".
Cămaşa cu altiţă reprezintă în primul rând un simbol national. De aceea, sunt şanse să fie inclusă în lista patrimoniului UNESCO după o analiză minuţioasă a experţilor acestei organizaţii. Expertiza poate dura până la un an.
VARVARA BUZILA muzeograf: "Patrimoniul Cultural, asta şi înseamnă, moştenire istorică, moştenire culturală de veacuri.Iata de ce cămaşa cu altiţă din întreg costumul, din mai multe cămăşi pe care le avem noi, anume cămaşa cu altiţă a fost aleasă pentru a fi înaintată în lista UNESCO, fiindcă ea este cea mai bogată,bogată din punct de vedere ornamental, la ea au muncit realmente foarte multe generaţii de femei".
Până acum, pe lista Reprezentativă a patrimoniului UNESCO au mai intrat şi alte bunuri spirituale ale tradiţiilor naţionale româneşti - colindul, covoarele de perete, aşa numitele Scoarţe şi tradiţia Mărţişorului. Lista patrimoniului imaterial UNESCO a fost întocmită oficial în 2008, potrivit Convenţiei de la Paris din 17 octombrie 2003. În această listă au fost incluse peste 166 de opere din 76 de ţări.
VARVARA BUZILĂ muzeograf: "Aici avem o cămaşă din Voloca, acum din regiunea Cernăuţi, când era Nordul Basarabiei. Năframă sus, brâu şi catrinţă jos. Cămaşa de aici este la fel ca şi precedenta de la sfârşitul secolului 19 şi reprezintă tradiţia satului Briceni. Aici altiţa a fost ţesută şi decorată cu mărgele".
LIUBA MAXIM reporter TVR MOLDOVA: "Cămaşa cu altiţă pe care o port eu a fost realizată în 2018, de către o meşteriţă din Cluj, România cu ocazia Marii Uniri. Broderiile pe care le vedeţi aici nu sunt întâmplătoare şi reprezintă mai multe mesaje ascunse".
Ţesăturile au elemente care reprezintă un spectru mult mai larg de simboluri decât s-ar părea la prima vedere.
VARVARA BUZILĂ muzeograf: "Această cămaşă este de fapt un model al cosmosului, al universului, adică o femeie când coase după tradiţie, după schema veche o cămasă, ea de fapt încifrează în aceste părţi ale ei întregul cosmic, întregul universului, aducă tot ce înseamnă societate sau lume. Mai jos sunt râurile piezişe, râurile, apele. Cerul, pământul şi apa".
Unele ii au fost donate, iar altele au fost cumpărate de administraţia muzeului.
VARVARA BUZILĂ muzeograf: "Spre exemplu, cămaşa pe care o port eu, dacă o dai cuiva să ţi-o coase, ea costă peste 10 mii de lei, numai aşa pentru că este o muncă foarte meticuloasă , se lucrează la o cămaşa astăzi de la 2, la 5 luni, 9 luni".
Cămaşa cu altiţă reprezintă în primul rând un simbol national. De aceea, sunt şanse să fie inclusă în lista patrimoniului UNESCO după o analiză minuţioasă a experţilor acestei organizaţii. Expertiza poate dura până la un an.
VARVARA BUZILA muzeograf: "Patrimoniul Cultural, asta şi înseamnă, moştenire istorică, moştenire culturală de veacuri.Iata de ce cămaşa cu altiţă din întreg costumul, din mai multe cămăşi pe care le avem noi, anume cămaşa cu altiţă a fost aleasă pentru a fi înaintată în lista UNESCO, fiindcă ea este cea mai bogată,bogată din punct de vedere ornamental, la ea au muncit realmente foarte multe generaţii de femei".
Până acum, pe lista Reprezentativă a patrimoniului UNESCO au mai intrat şi alte bunuri spirituale ale tradiţiilor naţionale româneşti - colindul, covoarele de perete, aşa numitele Scoarţe şi tradiţia Mărţişorului. Lista patrimoniului imaterial UNESCO a fost întocmită oficial în 2008, potrivit Convenţiei de la Paris din 17 octombrie 2003. În această listă au fost incluse peste 166 de opere din 76 de ţări.
