Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

Cetatea Soroca este închisă pentru vizitatori, după ce arheologii s-au au început lucrările de restaurare a fortăreţei medievale

Cetatea Soroca este închisă pentru vizitatori. Arheologii s-au reapucat de treabă şi vor face a doua etapă de restaurare a fortăreţei medievale. În urma săpăturilor s-au descoperit noi vestigii care fac mai multă lumină în istoriaei cetăţii, unica din spaţiul românesc care s-a păstrat atât de bine. Cercetările au loc în cadrul proiectului Ştefan cel Mare, istorie comună-patrimoniu comun, Soroca-Vaslui", finanţat de Uniunea Europeană.

Un grup de istorici din Republica Moldova au început să facă noi săpături arheologice în incinta Cetăţii Soroca. Specialiştii îşi propun stabilească cu mai multă precizie configuraţia original a fortăreţei medievale.

SERGIU MUSTEAŢĂ, istoric: „Cele mai importante sarcini sunt la ieşire, deseori, s-a menţionat existenta "gurii de lup" sau a celei capcane la intrare. Vrem sa răspundem la acea întrebare, a existat, şi dacă da, cum a fost. Să clarificăm această legendă şi să avem un răspuns foarte clar.”

Dupa primele săpături a fost descoperit un pilon care datează din anul 1733. Istoricii spun că piatra ar fi fost un ancadrament la turnul fortăreţei, un fel de chenar decorativ în relief care înconjoară o uşă sau o fereastră, unde ar fi fost gravat numele unui personaj important al cetăţii.

ION TENTIUC doctor în arheologie, Muzeul de Istorie şi Etnografie: „Noi am indentificat un nume Ilias. Verificand numele pârcalabilor cetăţii, am descoperit ca a existat în această perioadă cu numele Iliaş.

Sapaturi s-au făcut şi în zona turnului de intrare din Cetate. Specialiştii încearcă detalii şi despre şanţul adânc care înconjura fortăreaţa, considerat un element important de apărare în perioada medievală. Aici, potrivit datelor istorice, ar putea fi fost amplasată o gură de lup.

ION URSU doctor în istorie: „Aici, posibil, ar fi fost asa-zisele "gurile de lup". Niste gropi care îngreunau accesul duşmanilor în cetate, unde adâncimea lor puteau să fie la 4 metri, era un sistem in plus de apărare.”

Sapaturile arheologice au loc în cadrul celei de-a doua etape de restaurare a fortăreţei medievale, prin proiectul "Ştefan cel Mare, istorie comună-patrimoniu comun, Soroca-Vaslui", finanţat de Uniunea Europeană. Valoarea proiectului este de peste 1 mln. 600 mii euro.
Similare
RECOMANDĂRI