Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

De patru ani, fără Ion Ungureanu

De patru ani, Pantheonul culturii româneşti a rămas fără cel supranumit Luceafărul Teatrului din Republica Moldova. În seara zilei de 28 ianuarie, 2017, marele actor şi regizor, Ion Ungureanu, pleca la cele veşnice, dar a rămas în conştiinţa naţională ca un adevărat titan al culturii române. Teatrul vieţii pe care l-a jucat maestrul Ungureanu a fost unul zbuciumat, dar a încercat din răsputeri, prin exemplul propriu, să mobilizeze oamenii, să promoveze adevărul şi să apere valorile româneşti.

Pe 2 august, 1935, în familia Ungureanu din satul Opaci, pe atunci judeţul Tighina, astăzi raionul Căuşeni, se naşte Ion Ungureanu, cel care, peste ani, avea să devină un fenomen al artei teatrale. Soarta a fost cruntă cu el. Tatăl său moare în timpul foametei, iar fratele său, Victor, în Siberia. În 49 şi sora sa este deportată de sovietici.  

ION UNGUREANU, actor şi regizor de teatru: Dar tot timpul ni se spune: „Uitaţi-vă ce v-a dat puterea sovietică!". Vă dau înapoi aceste lucruri. Daţi-l înapoi pe tatăl meu, pe fratele meu, pe sora mea şi atunci vom sta de vorbă ce ne-a dat această perioadă.

După ce îşi face studiile la Institutul Pedagogic din Chişinău, pleacă la Moscova unde studiază actoria la şcoala teatrală "Boris Şciukin". În 1960 revine la Chişinău şi este angajat la Teatrul "Luceafărul".

ION UNGUREANU, actor şi regizor de teatru: Noi am venit de la Moscova cu o limbă frumoasă, cu o limbă fagure de miere. Nu le venea telespectatorilor a crede. De unde aţi venit voi? De parcă aţi venit de la Iaşi, Bucureşti! Nu, noi am venit de la Moscova! Pentru că pedagogii noştri de la Moscova nu ne-au pus piedici. Din contra, ne-au încurajat, au scos problema limbii. Au spus: „Eminescu nu putea să scrie în două limbi deodată." Au înţeles acest lucru şi ne-au binecuvântat!

Profitând de micul dezgheţ hruşciovist, Ion Ungureanu montează în scenă piese din opera clasicilor noştri. Voia să aducă lumină în Basarabia după atâta întuneric comunist.

ION UNGUREANU, actor şi regizor de teatru: Noi eram nişte iluminişti, eram, în fond, nişte romantici. Nişte oameni care credeau că lumea poate fi schimbată prin cultură. Şi cred în lucrul acesta şi astăzi.

La începutul anilor 70, administraţia sovietică din Basarabia îl acuză de naţionalism şi este nevoit să părăsească propria casă. În 1972 pleacă la Moscova. Era cu inima frântă. Lăsa în urmă teatrul "Luceafărul", acea bijuterie teatrală sau mănăstire de Argeş, cum îl numea maestrul, pe care şi-o clădea în suflet.  

ION UNGUREANU, actor şi regizor de teatru: Omul nu de aia a fost creat, nu de aia a fost plămădit pentru a suporta înfrângeri. El a fost creat pentru victorii.

Teroarea sovietică l-a urmărit, însă, şi în metropola sovietică.

ION UNGUREANU, actor şi regizor de teatru: Credeam că măcar la Moscova voi fi lăsat în pace. Nu. Şi acolo m-a ajuns mâna lungă a lui Ivan Ivanovici Bodiul. "Cum adică? Noi îl dăm afară pentru că el nu-i bun şi Moscova îl invită că-i bun?!"

Cu toate acestea, Ion Ungureanu este  primit acolo cu braţele deschise şi activează în calitate de regizor la Teatrul Armatei. În 1989 revine, însă, la Chişinău în plin avânt de renaştere naţională. A fost cel care, pe ultima sută de metri, a redactat Declaraţia de Suveranitate, împreună cu Valeriu Matei, şi spunea cine suntem noi şi ce limbă vorbim.

ION UNGUREANU, actor şi regizor de teatru: „Suntem la poalele monumentului lui Lenin. Lenin ştia că noi suntem români? Ştia şi chiar aşa şi ne numea. Şi imediat, la poalele monumentului lui Lenin, a fost introdus acest punct pe care eu cu mare plăcere l-am citit”.

În calitatea sa de ministru al Culturii şi Cultelor, pe 1 decembrie 1990, de ziua naţională a tuturor românilor, readuce la Chişinău Lupoaica, simbolul latinităţii. Unii ameninţau, însă, că vor doborî cu târnăcopul monumentul. Ungureanu i-a oprit însă, cu un citat de-al marelui poet, Mihai Eminescu, inscripţionat pe soclul monumentului.  

ION UNGUREANU, actor şi regizor de teatru: Suna aşa. „Da! De la Roma venim, de la Dacia Traiană”. Şi când au venit aici, de 1 decembrie, au înţeles că în faţa lui Eminescu trebuie să dea înapoi.

Iar în centrul Chişinăului, a readus la loc de cinste monumentul voievodului Ştefan cel Mare.

ION UNGUREANU: A fost îmbrâncit, a fost înjosit, aşa cum ne-a fost îmbrâncită istoria, limba, neamul, buni numai pentru dans şi turnat vin.

ION UNGUREANU: Această Basarabie este cel mai trist copil al neamului. Asta trebuie să o înţeleagă tot românul de la Nistru până la Tisa.

Ion Ungureanu s-a născut în România şi tot în România, în capitala ţării, a plecat la Domnul.  

ION UNGUREANU: Viaţa asta-i scurtă tare cât ai mirosi o floare...
Similare
RECOMANDĂRI