„Dor de Codru” – un nou traseu turistic rural readuce la viaţă economia locală
Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

„Dor de Codru” – un nou traseu turistic rural readuce la viaţă economia locală

O poartă impunătoare din lemn sculptat manual este prima atracţie turistică, dar şi cartea de vizită a satului Cioreşti. De aici începe drumul către celelalte destinaţii: Dolna şi Micleuşeni.

„Dor de Codru” este un proiect inedit: localnicii, împreună cu rudele lor plecate peste hotare, au creat un traseu turistic rural, care uneşte trei sate vecine, Cioreşti, Dolna şi Micleuşeni. La un an de la lansare, ruta e vizitată de tot mai mulţi străini, atraşi de locurile pitoreşti, atmosfera autentică şi tradiţiile locale de pe aceste meleaguri.
 
Conacul Mierii, afacere „dulce” pentru un trai decent acasă
 
Primul popas este la Micleuşeni la Conacul Mierii. Victor Ciolacu a decis să se întoarcă acasă după mulţi ani de lucru în Grecia. Acolo a înţeles că turismul poate fi dezvoltat şi în Moldova. Prisaca e aproape de Chişinău, iar infrastructura este dezvoltată: „Acest conac a devenit un punct de atracţie din acest traseu, noi fiind gata să primim vizitatori la stupină, ca să le povestim tuturor, mai ales copiilor, despre viaţa albinelor. Încă suntem în proces de dezvoltare, însă primim ca la carte oaspeţii în prisaca noastră.”
 
Familia Ciolacu a demarat construcţia unei pensiuni pentru turişti.
 
Pensiunea va avea 10-11 locuri de cazare. Cu bucătărie locală. În aceste activităţi va fi implicat mai mult personal”, spune Victor Ciolacu. „Nici pentru o clipă nu m-am îndoit că n-ar fi o idee bună. În scurt timp am văzut că rezultatele întrec aşteptările”, adaugă el.
 
Apicultorul zice că la extrasul mierii angajează, sezonier, locuitori din sat, pentru un salariu decent, bineînţeles. Este sigur că o afacere de familie poate deveni o tradiţie pentru localnici, dar şi o sursă de existenţă. Crede că acesta este un argument forte pentru a-şi convinge copiii plecaţi în nordul Italiei să revină acasă: „Scopul principal al meu şi al soţiei mele este ca să-i aducem acasă pe copiii noştri. Şi pe nepoţică, care este foarte mică, iar recent a primit certificatul de cetăţean al Republicii Moldova.”
 
La Dolna, pe urmele lui Aleksandr Puşkin
 
Traseul „Dor de Codru” include şi conacul Zamfirache Ralii-Arbore din satul vecin, Dolna. Acesta are peste 200 de ani şi l-a găzduit, pe timpuri, pe poetul rus Alexandr Puşkin în exilul său în Basarabia. În aceste locuri, poetul rus Aleksandr Puşkin ar fi întâlnit-o pe Zamfira.
 
Conacul este una din cele mai importante atracţii turistice culturale ale traseului. Aici găseşti obiecte de artă, instrumente muzicale de epocă, fotografii, picturi şi manuscrise vechi.
 
„Acest muzeu este inima traseului Dor de Codru. În jurul lui s-au format şi se formează alte atracţii turistice”, afirmă Sergiu Agafiţa, membru fondator al Asociaţiei Băştinaşilor din satul Dolna.
 
Traseul  „Dor de Codru” conţine peste 20 de obiective de vizitat, înfiripându-se şase căi turistice: ecologică, piscicolă, culturală, gastronomică, istorico-religioasă şi sportivă.
 
Oferta turistică variată rezonează cu aşteptările turiştilor, este convins Sergiu: „Aici turistul se simte foarte liber. Poate practica mai multe tipuri de turism. Începând cu turismul vitivinicol, să facă degustaţie de vinuri locale. Poate să facă turism cu bicicleta, poate să facă turism istoric. Poată să facă turism cu ATV-urile prin pădurile noastre, sau agroturism, poate să participe la prelucrarea plantaţiilor de viţă de vie sau a altor plantaţii care sunt în zonă. Poate să facă degustaţie de afine, la unica plantaţie de acest fel din Republica Moldova.”
 
Drumeţiile prin Codrii seculari, doză de energie şi aer curat
 
Nu departe de conac, este poiana Zamfirei lângă care susură un izvor cu apă răcoroasă. Tot aici sunt amenajate locuri de popas cu foişoare.
 
Dealul Răcătăului din comuna Cioreşti este cel de-al doilea ca înălţime din Moldova. Acest povârniş este prieten din copilărie cu toţi locuitorii. Între timp, dealul a devenit o atracţie pentru turişti. Iarna, aceştia se dau cu sania, iar vara zboară cu parapanta.
 
În Codrii Cobacului, Piscul Mâniilor, Dealul Morilor sau Râpa Ciorii au fost amenajate popasuri, unde vizitatorii se pot odihni, după drumeţiile lungi, în aer liber. 
 
Meşteşugurile şi tradiţiile locale – incluse în circuitul turistic naţional
 
La Casa Olarului, eşti întâmpinat călduros de Zaharia Triboi, unicul meşter din Moldova care sculptează în ceramică neagră. Acesta arată ca un personaj din poveste. Cu priviri isteţe şi socotit la vorbă, este mereu gata să se tocmească cu orice străin pentru o demonstraţie de olărit. Că, de mă rog, cine azi te învaţă cum să-ţi faci o cană, ploscă sau ulcea din lut? Copiilor le face „ţuruiace” de lut în formă de cocoşi, iar ei şuieră şi se joacă cu cele câteva pisici ale meşterului, care se simt în atelier ca la ele acasă.
 
Multe s-au schimbat în sat de când s-a deschis traseul. Lumea mă întreabă: - Vin turişti? – De ce să nu vină dacă au la ce veni, au ce vedea. Noi abia învăţăm din secretele turismului. Învăţăm cum să-i deservim pe străini. Chiar mă gândeam că deja vârsta mea e un pic înaintată şi de multe ori mă gândeam că iată trece viaţa şi nu mai am norocul acesta să vină şi la mine turiştii”, spune Zaharia Triboi.
 
El e fericit că tainele olăritului sunt transmise din generaţie în generaţie, fiul său Adrian urmându-i vocaţia: „Meseriile sunt un tezaur pe care trebuie să-l păstrăm şi asta ne va ridica în ochii lumii. Să ştie că suntem un popor care are trecut şi viitor.”
 
Acum când, pusă pe roate, afacerea de familie mai aduce şi profit, meşterul încearcă să-şi ademenească acasă fraţii migraţi în Europa.
 
Din şapte fraţi şi surori, numai el a rămas acasă: „I-aş îndemna să se întoarcă. Este de lucru aici acasă, de ce să îmblăm prin lume? Eu am fost plecat şi ştiu ce este dorul de casă. Este ceva insuportabil câteodată.”
Meşterul Triboi crede că de-a lungul timpului, cioreştenii se vor implica mai mult în dezvoltarea traseului rural: „Fiecare va avea posibilitatea să demonstreze că el poate mai bine decât altul. Să facă un vin bun sau să gătească ceva, să crească nişte fructe, legume. Să aibă cu ce se lăuda şi propune la străini. Eu cred că de-a lungul timpului vom dezvolta traseul ca să aibă lumea ce vedea aici...”
 
La casa meşteriţei Parascovia Mîrza din Cioreşti, încă se mai aud cuvinte precum război, răşchitor, vârtelniţă ... Ea a ţesut sute de metri de lăicere şi covoare din lână. Mai ţese şi astăzi... pentru turişti.
 
Iaca o început a veni cu camerele de filmat. O pus şi pe Internet. Ei au fost uimiţi de aşa lucrări. Le place.”
 
Pensiunile agro-turistice, afaceri de familie
 
Iulia Axente, la pensie şi în continuare angajată cu timp parţial de muncă, nu a ezitat să se alăture iniţiativei sătenilor de a readuce satul la viaţă. Astfel, a transformat casa părintească într-o pensiune rurală: „Am fost de acord să merg la pasul acesta, fiindcă mă gândeam că această casă era lăsată, nu trăia nimeni în ea, nu am vrut să o las uitării, şi m-am gândit să îi dau o viaţă nouă şi să-i fac o mică reparaţie.”
 
Acum pensiunea sa ademeneşte turiştii cu cele mai alese bucate pregătite, tradiţional, în cuptor: „Văd că mulţi sunt interesaţi de viaţa, munca, mediul, natura noastră. Aici e linişte. Cred că e un plus şi va fi un loc de atracţie. Pregătim bucatele tradiţional: plăcinţele, sărmăluţe, zeamă, fripturică, brânză de oi.”
 
Iulia dedică jumătate din timpul său pensiunii. Mai mult, ea le implică episodic vecinele şi prietenele la pregătitul bucatelor. Spune că e tot mai greu să găseşti persoane care au păstrat această îndeletnicire, fiindcă mai ales cei tineri au plecat din sat, fie la oraş, fie în străinătate. Într-adevăr, din cei trei copii ai săi, doar unul e în ţară, fiind stabilit în Chişinău, după a ce lucrat ceva timp în Anglia.
 
Iulia Axente speră că va pune afacerea de familie pe roate, şi ceilalţi doi copii vor reveni din străinătate, fiica din Anglia şi celălalt fiu din Canada: „Pe viitor, dacă voi pune pe picioare această afacere, poate aş putea să-i atrag să vină acasă. Ei nu erau siguri şi nu credeau că vor fi rezultate, apoi s-au convins şi ei că merită de încercat.”
 
La urma urmelor, tot cei trei copiii au ajutat-o cu bani şi sfaturi. Acum, cu sprijinul lor, speră să ridice alături de casa bătrânească şi o pensiune în care să poată oferi servicii de cazare.
 
„Când au plecat copiii mei, nu era aşa. Acum avem şi drum, avem şi lumină stradală, avem apă, gaz. Ei când au văzut ce am făcut din casa în delăsare 10 ani, în paragină, acum îs bucuroşi că am adus-o la viaţă. Aici mă simt acasă”, spune Iulia Axente, vădit emoţionată.
 
Pensiunea dată e un venit în plus pentru familia mea, dacă o persoană vine aici, şi îi place, e mulţumită, şi eu rămân mulţumită. Pensia mea e de 1200 de lei, şi aşa mai am 1000 în plus de la 10 persoane. Şi e mai mult decât bani, am o ocupaţie, îmi place, îmi e interesant, comunic, aflu lucruri noi”, conchide Iulia Axente, proprietara pensiunii cu acelaşi nume.
 
Turismul rural – propulsor al dezvoltării economice locale
 
Să fie turismul rural o îndeletnicire potrivită pentru moldovenii de-acasă? Într-o lume unde digitalizarea şi urbanizarea sunt la ordinea zilei, Republica Moldova oferă una dintre cele mai emoţionante experienţe ale prezentului şi trecutului. Pentru migranţii, drumeţii şi călătorii obosiţi din întreaga lume, aceasta ţară mică, din inima Europei, are multe de oferit.
 
În ianuarie-iunie 2019 agenţiile de turism şi turoperatorii au acordat servicii turistice la 151,6 mii de turişti şi excursionişti, cu 12,2% mai mult decât în perioada corespunzătoare din anul 2018. 8 din 10 turişti străini au venit în Republica Moldova în scop de odihnă şi recreere.
 
Specialiştii, inclusiv cei de la Organizaţia Mondială a Turismului, au multe de spus despre potenţialul turistic al Republicii Moldova, în special despre turismul de aventură, turismul rural, turismul gastronomic. Acestea sunt direcţiile asupra cărora lucrăm, ajutând comunităţile din Republica Moldova să-şi dezvolte potenţialul turistic”, relatează Andrei Darie, specialist de programe la Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).
 
Turismul este un factor major de dezvoltare economică şi socială. Cu atât mai mult, turismul este important pentru Republica Moldova, care nu are atâtea resurse naturale pentru a le exporta, însă poate exporta servicii prin activitatea sa turistică, susţine Andrei Darie: „Ruta turistică Dor de Codru este un bun exemplu. Asistenţa autorităţilor locale, cu implicarea băştinaşilor, dar şi a migranţilor au ajutat la crearea unor noi locuri de muncă, la apariţia oportunităţilor la nivel local. La dezvoltarea infrastructurii, pentru că şi căile de acces au fost renovate în satele acestea”.
 
Cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, inclusiv PNUD, a fost creat un Centru de Informare Turistică la Chişinău. Acesta activează sub umbrela Asociaţiei Naţionale pentru Turism Receptor din Republica Moldova (ANTRIM).
Sectorul turismului din Republica Moldova are potenţial de dezvoltare şi reprezintă un factor-cheie de progres socio-economic, contribuind la reducerea sărăciei şi migraţiei. În Moldova turismul reprezintă circa 1% din PIB.
Creşterea economică incluzivă şi crearea locurilor de muncă în localităţile rurale au fost identificate de Guvern, cu sprijinul ONU, drept acceleratori care pot propulsa progresul pentru toate cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, asigurând că toţi oamenii beneficiază de dezvoltare şi nimeni nu este exclus.
 
Traseul rural „Dor de Codru” a fost inclus în circuitul naţional de turism al Republicii Moldova cu ajutorul ANTRIM. Ruta urmează să fie promovată pe platformele internaţionale, în cadrul expoziţiilor şi cooperării cu operatorii turistici din întreaga lume.
 
Traseul „Dor de Codru” sigur că este la o etapă nu chiar iniţială sau incipientă, dar un pic mai avansat. Noi încercăm să includem unele locaţii, atracţii turistice şi afaceri deschise aici în circuitul şi oferta turistică a ţării. Regiunea Centru a Republicii Moldova este cu cel mai mare potenţial de dezvoltare din perspectiva turismului şi implicarea celor din comunităţile locale şi rurale ar putea creşte exponenţial oferta turistică şi produsul turistic pe care îl avem”, afirmă Natalia Ţurcanu, directoare executivă a ANTRIM.
 
Moldova oferă turiştilor exact ce îşi doresc aceştia, experienţe ieşite din comun. Natalia Ţurcanu, ANTRIM: „Dacă e să vorbim despre ce-şi doresc turiştii atunci când vin în Moldova, de fapt, ei îşi doresc experienţă. Această experienţă o putem oferi print-un atelier de gătit plăcinte sau printr-un atelier de meşteşugărit sau cum se produce mierea.  Experienţele pe care le oferă persoanele din aceste localităţi, de fapt, îi face pe turişti să se simtă parte a acestei comunităţi şi de a trăi această experienţă cu oamenii locului”.
 
Între timp, traseul turistic „Dor de Codru” s-ar putea alege şi cu o mascotă, ticluită de meşterul Zaharia Triboi: „M-am gândit să facem o mascotă a traseului, pentru ca lumea mai uşor să îl recunoască, să facem un simbol ... şi m-am gândit că cerbul ne-ar reprezenta cel mai bine, însă e nevoie să îi mai punem şi două oale în coarne, ca să fie mai haios”.
 
Traseul turistic „Dor de Codru” fost creat cu asistenţa PNUD Moldova, suportul financiar al Guvernului Elveţiei, împreună cu autorităţile locale din Cioreşti, Micleuşeni şi Dolna, Asociaţiile de băştinaşi şi diaspora.
 
Similare
RECOMANDĂRI