Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
În ajun de Crăciun, la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău a fost organizat Târgul Naţional al Covorului
În ajun de Crăciun, la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău a fost organizat Târgul Naţional al Covorului. Ediţia din acest an a fost dedicată covorului de nuntă, simbol care pe timpuri era omniprezent la toate sărbătorile tradiţionale.
În spaţiul românesc, covoarele erau mereu folosite la diferite obiceiuri de nuntă: la iertăciune se aşeza un covor frumos, când tinerii îngenuncheau în faţa părinţilor, pentru a le cere binecuvântare. În timpul cununiei în biserică, mirii stăteau pe un covor aşternut în faţa altarului. De asemenea, la nuntă, covorul din zestrea fetei era jucat de vornicei, în faţa nuntaşilor, iar apoi era atârnat la loc de cinste pe unul dintre pereţii din Casa Mare a tinerei familii.
SVETLANA POCIUMBAN, şef Direcţie patrimoniu cultural, Ministerul Culturii: „Anul ăsta am zis că elementul cheie ar fi covorul de nuntă şi anume tradiţia de nuntă este aici, chiar dacă sântem în post. Aţi observat este improvizată casa miresei cu lada cu zestre, cu covoarele puse clit. Va fi dansat şi covorul miresei, va fi dansat colacul.”
„La nuntă fiecare fată trebuia să aibă pregătit un covor. Unele îl ţeseau singure, altele îl cumpărau. Era un eveniment foarte frumus şi se transmitea din generaţie în generaţie. Şi noi am avut covoare de familie.”
Tradiţional, la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a fost organizată şi o expoziţie de covoare ale meşterilor populari. Raisa Lungu ţese covoare de peste 50 de ani.
RAISA LUNGU, meşter popular: „Acest covor este de la străbunica şi are peste 170 de ani. La noi acestea se numeau şuvoaiele, cum curge apa, aşa curg râurile pe covor, dar am mai auzit în alte regiuni că i se zicea coasta vacii. Acestea sunt romaniţe pe marginea covorului. Bunica i l-a dat mamei, mama mi l-a dat mie şi a zis să-l duc unde să se păstreze şi eu l-am adus la muzeu.”
Nu a lipsit de la expoziţie nici Ecaterina Popescu, unul dintre cei mai cunoscuţi meşteri populari în ţesutul covoarelor.
ECATERINA POPESCU, meşter popular: „Până la sfârşitul secolului 19, lâna din covoare era vopsită doar din culori obţinute din plante, avea o gamă cromatică liniştită. Covorul nostru nu a avut la bază coloranţi sintetici şi nu au avut motive copiate, dar motiviele au fost create şi coloranţii erau obţinuţi pe cale naturală.”
„Sunt interesată, pentru că mama mea a fost o bună meşteriţă, chiar avem o piesă dăruită muzeului.”
Astăzi a fost lansat şi un proiect de promovare a covorului tradiţional la nivel internaţional.
NATALIA ŢURCANU, director executiv Asociaţia Naţională pentru Turism Receptor: „Să venim să-l valorificăm din punct de vedere turistic şi să-l includem în oferta turistică, să punem mai mult accent pe el. Să-l valorificăm în oferta turistică transfrontalieră în bazinul Mării Negre.”
Târgul Naţional "Covorul Dorului" a ajuns la cea de-a opta ediţie după ce la 1 decembrie 2016 covorul tradiţional a fost inclus în patrimoniul universal UNESCO.
SVETLANA POCIUMBAN, şef Direcţie patrimoniu cultural, Ministerul Culturii: „Anul ăsta am zis că elementul cheie ar fi covorul de nuntă şi anume tradiţia de nuntă este aici, chiar dacă sântem în post. Aţi observat este improvizată casa miresei cu lada cu zestre, cu covoarele puse clit. Va fi dansat şi covorul miresei, va fi dansat colacul.”
„La nuntă fiecare fată trebuia să aibă pregătit un covor. Unele îl ţeseau singure, altele îl cumpărau. Era un eveniment foarte frumus şi se transmitea din generaţie în generaţie. Şi noi am avut covoare de familie.”
Tradiţional, la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a fost organizată şi o expoziţie de covoare ale meşterilor populari. Raisa Lungu ţese covoare de peste 50 de ani.
RAISA LUNGU, meşter popular: „Acest covor este de la străbunica şi are peste 170 de ani. La noi acestea se numeau şuvoaiele, cum curge apa, aşa curg râurile pe covor, dar am mai auzit în alte regiuni că i se zicea coasta vacii. Acestea sunt romaniţe pe marginea covorului. Bunica i l-a dat mamei, mama mi l-a dat mie şi a zis să-l duc unde să se păstreze şi eu l-am adus la muzeu.”
Nu a lipsit de la expoziţie nici Ecaterina Popescu, unul dintre cei mai cunoscuţi meşteri populari în ţesutul covoarelor.
ECATERINA POPESCU, meşter popular: „Până la sfârşitul secolului 19, lâna din covoare era vopsită doar din culori obţinute din plante, avea o gamă cromatică liniştită. Covorul nostru nu a avut la bază coloranţi sintetici şi nu au avut motive copiate, dar motiviele au fost create şi coloranţii erau obţinuţi pe cale naturală.”
„Sunt interesată, pentru că mama mea a fost o bună meşteriţă, chiar avem o piesă dăruită muzeului.”
Astăzi a fost lansat şi un proiect de promovare a covorului tradiţional la nivel internaţional.
NATALIA ŢURCANU, director executiv Asociaţia Naţională pentru Turism Receptor: „Să venim să-l valorificăm din punct de vedere turistic şi să-l includem în oferta turistică, să punem mai mult accent pe el. Să-l valorificăm în oferta turistică transfrontalieră în bazinul Mării Negre.”
Târgul Naţional "Covorul Dorului" a ajuns la cea de-a opta ediţie după ce la 1 decembrie 2016 covorul tradiţional a fost inclus în patrimoniul universal UNESCO.
