Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

În satul Ciulucani, raionul Teleneşti s-a dat startul primei ediţii a Festivalului „Dor ţesut în păretare"

Meşterii populari din Basarabia fac tot ce pot pentru a păstra şi promova tradiţiile strămoşeşti. În satul Ciulucani, raionul Teleneşti, s-a dat startul primei ediţii a festivalului "Dor ţesut în păretare". Printre expozanţi a fost şi o femeie care croşetează adevărate capodopere deşi s-a născut fără o mână.

Printre expozanţi a fost şi o femeie care croşetează adevărate capodopere deşi s-a născut fără o mână.

Natalia Boghiu a învăţat arta croşetatului când era elevă. A îndrăgit meşteşugul de la prima lecţie şi confecţionează hăinuţe pentru copii şi obiecte decorative.

NATALIA BOGHIU, meşter popular: „E pasiunea mea personală. Eu o iubesc foarte mult şi nu obosesc. Eu foarte mult mă liniştesc când croşetez, foarte mult. E ceva pentru suflet. Soţul prima dată când m-a văzut că împletesc a rămas impresionat. Se uita şi nu-i venea a crede, cum e posibil aşa ceva”.

Natalia este bibliotecară în satul Ciulucani şi are 4 fete care-i urmează exemplul. Ea a demonstrat tuturor că dizabilităţile nu te pot opri să fii optimist şi creativ.

Meşterul popular, Olga Mardari, a fost cea care a venit cu ideea organizării festivalului "Dor ţesut în păretare".  Păretarele sunt acele covoare mici, bucaţi de pânză brodată sau chiar hârtie cu desene care se pune pe perete, în casele ţărăneşti, în scop decorativ. Special pentru festival, Olga a confecţionat 100 de trăistuţe din bucăţi de păretare, ţesute de alţi artizani locali.

OLGA MARDARI, meşter popular: „Sunt toate inedite, sunt toate pline de viaţă, de energia acelor femei care au pus-o atunci când au ţesut, ele sunt toate, toate diferite. Nu este o trăistuţă asemănătoare cu cealaltă”.

Trăistuţele au fost publicului de copiii din satul Ciulucani. Festivalul a fost organizat cu sprijinul angajaţilor Muzeului raional de Etnografie şi Istorie din Teleneşti, care au expus şi ei o colecţie de păretare străvechi.

ELENA ILIESCU, director, Muzeul de Etnografie şi Istorie, Teleneşti: „Cele mai vechi paritare. Sunt diferite, simple, în 2 iţi, în 4 şi în 5. Ele sunt de la străbunici, de la mămici. În timpul de faţă ele nu se confecţionează, dar e scopul acestui festival”.

ION CERNEI, vizitator: „Un atribut necesar al zestrei copiilor. Era un fel de patrimoniu, care se păstra acasă. Aur nu aveau, dar paritare aveau şi covoare câte vrei”.

În cadrul festivalului, şcoala de Arte Plastice din Teleneşti a organizat şi un atelier de pictură pentru vizitatori.
Similare
RECOMANDĂRI