Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

Istoria Chişinăului, reînvie

Arheologii au început săpăturile pe locul unde s-a aflat prima biserica din Chişinău, dar şi fostul Muzeu Bisericesc, unde anterior a locuit Mitropolitul Gavril Bănulescu Bodoni. Lucrările sunt realizate de o echipă de arheologi condusă de istoricul Sergiu Musteaţa. Locul urmează să fie transformat într-un punct de atracţie pentru turiştii.

Săpăturile arheologice au fost făcute pe bulevardul Grigore Vieru, lângă Teatrul Naţional Eugen Ionescu şi potrivit istoricului, Sergu Musteaţă reprezintă o descoperire istorică.

SERGIU MUSTEAŢĂ istoric: „Am găsit rămăşiţele acelei clădiri care a fost construită încă la finele secolului 18 şi în care a trăit primii ani Mitropolitul Bănulescu Bodoni. Noi ştiam ca e aici, cum arata la exteriro parca aveam câteva imagini, dar structura planimetrică, mai ales dacă vorbim de demisol, subsol, chiar nu se ştia. Calculele noastre arată că această clădure avea vreo 20-22 de metri în lungime din faţă şi se vede clar din fotografii ca sub fiecare geam sunt  nişte găuri care sunt legate cu sistemul de ventilare, aerisire a clădirii”.

Casa a fost construită în 1792 şi aparţinea vameşului Toader Sabău, care ulterior a donat-o Mitropolitului Bănulescu Bodoni. La 150 de ani de la ridicarea acesteia, clădirea a fost transformată în muzeu bisericesc.

IULIAN RUSANOVSCHI preşedintele Asociaţiei "Monumentum": „O să vedeţi în aceste imagini treptele, sunt 6 trepte, noi am decopertat 4 trepte, acolo în stânga în faţa, strada sfinţii Argagheli de atunci  trecea undeva prin faţa noastră. Această străduţă din spate nu exista. Ea a fost reconfigurată după al doilea război Mondial, după ce a fost demolată biserica şi casa”.

LIUBA MAXIM: „Aceste scări duceau pe timpuri spre intrarea laterală în muzeul bisericesc, fosta reşedinţa a Mitropolitului Bănulescu Bodoni. Arheologii planifică să mai facă săpături, astfel ca accesul spre subsol să fie accesibil pentru vizitatori”.

Ultimul cuvânt îl vor avea, însă experţii în construcţie, care urmează să stabilească dacă ideile arhitecţilor au sorţi de izbândă.

MIHAIL ANDRIEŞ arhitect: „Vom pune în valoare vestigiile, le vom consolida la etapa lor actuală, şi le vom pune în valoarea prin conservarea lor, vor fi acoperite cu sticlă şi iluminate pe timp de noapte. Va fi un fel de prezentare subterană a vestigiilor găsite.Subsolului este intact, zilele care vine urmează să fie descoperit accesul si sa incercam sa ii coboram acolo si sa vedem ce putem valorifica  din subsol”.

SERGIU MUSTEAŢĂ istoric: „Noi speram ca ramaşiţele acestei clădiri vor fi conservate, muzeificate, vor deveni un element important din structura urbană şi va valorifica potenţialul turistic al oraşului şi poate construi o poveste. O poveste bazată pe fapte istorice reale”.

Potrivit specialiştilor, lucrările de reconstrucţie vor dura în jur de 2 ani. Acestea sunt realizate de Asocţia Monumentum în colaborare cu Pretura Sectorului Râşcani a Primariei Chişinău.
Similare
RECOMANDĂRI