Vizualizari:
Mihai Eminescu - expresia supremă a spiritualităţii româneşti. ”Al meu nume o să-l poarte secole din gură-n gură”
„Deşi ziua de naştere a poetului nostru naţional Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale în România din anul 2010 iar în Republica Moldova din 2013, 15 ianuarie a fost, din totdeauna o zi de referinţă la ceea ce înseamnă sufletul românesc, cultura românească în toată plinătatea sa.
Studenţi, scriitori, cercetători ştiinţifici, academicieni au considerat de datoria lor să exploreze acest hotar al conştiinţei geniului, dincolo de care ne simţim mai senini, mai demni, mai înţelepţi.
În Moldova de răsărit opera lui Mihai Eminescu înseamnă înainte de toate trăirea intensă a Dorului, de mamă, de iubită, de Patrie…
În procesul de afirmare a identităţii naţionale, Mihai Eminescu era investit drept judecător suprem „De avem sau nu dreptate, Eminescu să ne judece”, exclama regretatul poet Grigore Vieru.
În anul 2000, declarat Anul Mihai Eminescu în Republica Moldova, în calitate de Ambasador, Reprezentant Permanent al Republicii Moldova la Consiliul Europei am organizat la Strasbourg împreună cu Ambasada României prima manifestare comună consacrată poetului nostru naţional, acţiune care eclipsat mii de declaraţii politice prin care se afirma identitatea noastră românească.
Nişte ani în urmă la Bucureşti, am constatat cu uimire că românii din stânga Prutului, dincolo de vicisitudini, sunt mai bogaţi nu doar prin suferinţă, ci şi prin muzica compozitorului Eugen Doga, o mare parte din care este inspirată de versul eminescian.
Mi-am propus atunci sa susţin, în arealul românesc, un circuit permanent al valorilor noastre culturale.
Astfel muzica compozitorului nostru îndrăgit, scrisă cu dragoste şi dor de oameni, a răsunat în repetate rânduri la Ateneul Român, în Piaţa George Enescu, în Aula Cantacuzino a Muzeului George Enescu, de Ziua Culturii Naţionale, în anul 2015, pentru misiunile diplomatice acreditate la Bucureşti, iar în seara zilei de 15 ianuarie 2020 muzica sa a fost interpretată de Orchestra Română de Tineret/Romanian Youth Orchestra pe scena Ateneului Român alături de muzica lui George Enescu şi alţi mari compozitori ai lumii.
Anul trecut am avut onoarea să particip la cea de-a X-a ediţie a Zilei Culturii Naţionale marcată la Bucureşti printr-un şir de manifestări, între care la Ateneul Român prin sesiunea festivă ”Sincronele europene ale culturii române”, organizată de Academia Română, în cadrul căreia , preşedintele Academiei Ioan-Aurel Pop afirma: ”Ziua Culturii Naţionale trebuie să orienteze comunitatea noastră spre valorile noastre spirituale alăturate valorilor omenirii…. Europa viitorului –e tot mai clar astăzi –nu se poate construi prin omogenizarea forţată şi nici pe distrugerea naţiunilor, ci prin cultivarea virtuţilor fiecărei naţiuni în contextul fondului comun menţionat. În acest sens şcoala şi educaţia organizată îndeplinesc un rol fundamental pentru că ele asigură cultura generală necesară accesului la libertate….dacă vom stăpâni cultura generală, atunci nu vom fi stăpâniţi de instincte primare şi de instinctul gregar, ci de valorile morale, de virtuţi ale cunoaşterii, de încredere în bine şi viitorul omenirii…”
Invitat la acest eveniment, cu recitalul intitulat ”Eminescu: om, geniu şi sfânt”, actorul Dorel Vişan, susţinea : “El, după credinţa mea, s-a apropiat de Dumnezeu prin cunoaştere. Ca şi Homer. Eminescu este sfânt prin cunoaştere. El cunoştea înţelepciunea şi cultura vremii lui, inclusiv literatura indiană şi filosofia germană. El a tradus din Schopenhauer şi s-a spus despre el că a luat de la filozoful german pesimismul, dar chiar Nicolae Steinhardt spune că nu e adevărat, pentru că Eminescu nu a fost un pesimist. El a fost afectat de trecere. Poezia lui este o poezie a durerii – pentru că a înţeles tristeţea aceasta a trecerii. O nostalgie, de fapt…. Cel mai mare critic literar din Cuba, Salvador Bueno, atunci când a fost tradus Eminescu acolo, a declarat că Eminescu este cel mai mare scriitor de poezie elegiacă din lume!
….Universul scriptural pe care-l numim eminescian şi-l atribuim unei persoane fizice concrete, Mihai Eminescu, are formă şi conţinut simfonic. Nenumăraţi Emineşti, voci, instrumente. Perfect şi uneori voit prost acordate, contradictorii şi în acelaşi timp complementare, polifonează acelaşi sunet: al eului original, al Marii Conştiinţe din Marele Timp, armonizându-se pentru eternitate în mitul greu de descifrat Mihai Eminescu. După părerea mea, Eminescu este sufletul neamului românesc. Şi-mi amintesc de Arghezi, care-l numea pe Eminescu ”sfântul preacurat al viersului românesc”. După mine, el este fiinţa supremă a prezenţei româneşti în istorie”.
Ion Druţă, somitate a literaturii din Moldova de răsărit, menţiona: “Când ne amintim de Mihai Eminescu ne întâlnim cu sufletul nostru, propăvăduim sfinţenia neamului, icoana din sufletul românului”- sunt gânduri împărtăşite în această zi, care vin să confirme că “…poeţilor naţionali le revine împletirea de cărări tainice , unde-şi dau întâlnire cei legaţi printr-o înrudire sufletească, popularitatea lor se aseamănă cu ploaia ceea de început de primăvară ce coboară până în adâncuri, găseşte fiece sămânţă şi o îndeamnă să spargă cu colţul său firav scoarţa întunericului, pentru a răzbate la soare şi lumină”.
Cultura naţională, trăirile provocate de contactul cu valorile autentice şi exponenţii săi, constituie liantul cel mai puternic care ne uneşte.
”Tot mai citesc măiastra-ţi carte, deşi o ştiu pe dinafară”- afirmaţia lui Alexandru Vlahuţă , îşi găseşte ecou în creaţia poetului Grigore Vieru :”Ştiu, cândva la miez de noapte, ori la răsărit de soare, /Stânge –mi –s - or ochii mie,/ tot de-asupra cărţii sale …” (Poezia ” Legământ”). Sunt semne că rămânem incurabil îndrăgostiţi de opera poetului naţional Mihai Eminescu, căutători insistenţi ai veşnicilor adevăruri, retrăind, dincolo de spaţiu şi timp, acelaşi dor nemângâiat .
Când ne amintim, vorbim de Mihai Eminescu ne întâlnim cu sufletul nostru, cu
Propăvăduitorul sfinţeniei neamului, icoana din sufletul românului.
În acest an, ziua de naştere a poetului veşnic prin creaţiile sufletului său este marcată prin acţiuni marcate de circumstanţele pe care le traversăm. Academia Română îndeplineşte în fiecare an misiunea de onoare de a serba Ziua Culturii Naţionale, sărbătoare cu statut naţional pe care Academia Română a iniţiat-o şi a propus-o spre legiferare Parlamentului României în anul 2010, confirmată legislativ prin Legea nr. 238/2010. Datorăm stabilirea Zilei Culturii Naţionale în data de 15 ianuarie, când este aniversată ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu, academicianului Eugen Simion, care a dorit să aducă un omagiu permanent personalităţii emblematice a poetului naţional. Astfel, începând cu anul 2010, România şi românii de pretutindeni sărbătoresc în data de 15 ianuarie, împreună, cele două evenimente.
La 15 ianuarie curent, Academia Română şi Filarmonica „George Enescu“ marchează festiv pentru a treia oară împreună Ziua Culturii Naţionale, sărbătoare ajunsă anul acesta la a 11-a ediţie.
Despre importanţa acestei sărbători culturale şi despre rolul ei simbolic în păstrarea şi cultivarea identităţii naţionale vor vorbi acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române şi iniţiator al Zilei Culturii Naţionale, şi acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române şi preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audio-Vizual.
Alocuţiunile vor fi urmate de un concert susţinut de Filarmonica „George Enescu“, sub bagheta dirijorului Horia Andreescu. În program: Ludwig van Beethoven, Uvertura Egmont; George Enescu, Patru piese inedite pentru vioară şi orchestră de coarde (solist: Rafael Butaru); Doru Popovici, Codex Caioni; Constantin Silvestri, Trei piese pentru orchestră de coarde; Béla Bartók, Dansuri româneşti; Dan Dediu, Codex Brasoviensis.
Date fiind actualele condiţii impuse de criza sanitară şi imposibilitatea de a invita publicul în eleganta sală a Atheneului, evenimentul va fi înregistrat şi difuzat în data de 15 ianuarie 2021 la Televiziunea Română, pe postul TVR 3, începând cu ora 19, şi la Trinitas TV, începând cu ora 20. Radio România Muzical va difuza concertul pe 15 ianuarie, ora 15:30.
Alocuţiunile vor fi urmate de un concert susţinut de Filarmonica „George Enescu“, sub bagheta dirijorului Horia Andreescu. În program: Ludwig van Beethoven, Uvertura Egmont; George Enescu, Patru piese inedite pentru vioară şi orchestră de coarde (solist: Rafael Butaru); Doru Popovici, Codex Caioni; Constantin Silvestri, Trei piese pentru orchestră de coarde; Béla Bartók, Dansuri româneşti; Dan Dediu, Codex Brasoviensis.
Biblioteca Academiei Române în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României, Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Romfilatelia anunta pentru Vineri, 15 ianuarie 2021, ora 11:00, în Sala „Theodor Pallady Vernisajul expoziţiei documentare ” Vremea trece, vremea vine”, dedicată aniversării a 171 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
Acţiuni de amploare anunţă pe pagina sa Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania, care în contextul „Mihai Eminescu-Ziaristul”, lansează :
Săptămâna presei româneşti: PAGINI LUMINOASE DE ISTORIE, citez:
Anul 2021 şi-a deschis porţile....
Începem anul cu un eveniment maraton unicat, „Săptămâna presei româneşti”, dedicat promovării breslei noastre, aducând în faţa publicului pagini luminoase de istorie, o istorie în care jurnaliştii s-au aflat în primele rânduri.
Vom marca ziua de 15 ianuarie, declarată Ziua Culturii Române, care e şi ziua de naştere marelui şi inegalabilului nostru înaintaş Mihai Eminescu, ziaristul, poetul, omul deplin şi desăvârşit al culturii române, arhitect de conştiinţă şi ziditor de limbă, în felul nostru, jurnalistic.În această zi, la 171 de ani de la naşterea sa, Miron Manega şi Dan Toma Dulciu vor prezenta cele mai recente şi tulburătoare descoperiri din zbuciumata existenţă a poetului şi jurnalistul nepereche.
Vom semnala, printre altele, prezenţa numelui lui Eminescu în presa din America, încă din 1879, precum şi în locuri mai puţin cunoscute ale spaţiului european. Oferim, celor care vor urmări programul nostru online, pe pagina de internet https://uzp.org.ro sau UZP TV, vineri, 15 ianuarie 2021, de la ora 17,00, şi primul film documentar despre viaţa lui Eminescu, realizat de Octav Minar în anul 1914. Un film istoric, de referinţă, cu imagini emoţionante ale locurilor pe care le-a traversat în scurta sa viaţă, Mihai Eminescu. În acelaşi context, artistul cântăreţ – dar de data asta în calitate de actor – Sergiu Cioiu va susţine un microrecital liric, alcătuit din cele mai frumoase poezii ale poetului.
Apoi, timp de alte şase zile dedicate paginilor luminoase din istoria presei, începând cu 16 ianuarie şi până în 22 ianuarie a acestui an, de la orele 17,00, pe aceeaşi pagină a UZPR şi UZP TV, vor fi ilustrate momente de maximă intensitate din istoria zbuciumată, efervescentă şi bogată în evenimente puternice a presei româneşti, la unison cu trăirile acestui popor greu încercat.
De la Rădăcini, de la începuturile presei moderne, ctitorite şi consacrate de Ion Heliade Rădulescu, la perioade marcate de Nicolae Iorga şi „Neamul Românesc”, de la Tudor Arghezi şi „Mărţişorul” său, până la vasta şi densa presă transilvană şi arădeană de la sfârşit de secol XIX şi început de secol XX, vor fi susţinute disertaţii de către personalităţi ale presei naţionale contemporane.
În acelaşi spirit evocator vor fi prezentate momentele, de-a dreptul emoţionante din presa Sărindarului bucureştean, sau trasee publicistice cu destin istoric dramatic, cum ar fi cel al bătrânei reviste „Vatra”, până la actuala „Vatra Veche”.
Va fi prezentată implicarea lui Dimitrie Gusti în jurisdicţia presei de la noi şi vom afla spectaculoasa şi importanta evoluţie a presei ştiinţifice şi tehnice din ţara noastră. Nu vor lipsi momentele antologice generate de apariţia radioului şi televiziunii naţionale.
Săptămâna presei româneşti, cu pagini luminoase de istorie, se va încheia cu un alt omagiu adus lui Mihai Eminescu, prin prezentarea unui film, excepţional realizat, având ca subiect mult discutatului Cufăr al poetului, din peregrinările sale.
Prin acest eveniment maraton, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România vă invită la o mai profundă cunoaştere a presei şi a rolului acesteia în promovarea marilor idei şi a valorilor româneşti, precum şi a purtătorilor lor, în toate perioadele istorice.
Menţionez cu bucurie şi faptul că la 15 ianuarie un Omagiu inedit adus Poetului National, va fi plasat pe pagina compozitorul academician Eugen Doga, program pe muzica compozitorului inspirat de versurile lui Mihai Eminescu şi Veronica Micle.
Vom putea urmari :Luceafărul, tabloul V , Sonet, Ochiul tău iubit, interpreţi :Maria Bieşu, Valentina Naforniţă, Te ştiam numai din nume, interpretă Valentina Naforniţă, Pasăre cu pene albastre, interpretă Valentina Naforniţă, Dialoguri, interpreţi Cristina Grigoraş şi Sandu Manciu, Şă ţin încă o dată, interpret Dumitru Mâţu, Nu plânge, interpretă Mariana Bulicanu, Am urât această lume, interpretă Mariana Bulicanu, Şi te urăsc, interpretă Cristina Pintilie, Floare albastră , interpreţi Ion Timofti şi Ana Morari, Ştefan cel Mare , interpret Valeriu Cojocaru, Ah, du-te! , interpretă Ana Maria Donose, De-aş avea şi eu o floare, interpretă Tatiana Costiuc, O, rămâi, interpretă Tatiana Costiuc, Luceafărul - fragment, p.I, Final
Acestea şi alte acţiuni ce au loc la 15 ianuarie sunt o invitaţie ce se adresează tuturor celor a căror inimi bat în unison cu vibraţia versului şi universului eminescian”.
Autor: Amb. Iuliana Gorea Costin
Studenţi, scriitori, cercetători ştiinţifici, academicieni au considerat de datoria lor să exploreze acest hotar al conştiinţei geniului, dincolo de care ne simţim mai senini, mai demni, mai înţelepţi.
În Moldova de răsărit opera lui Mihai Eminescu înseamnă înainte de toate trăirea intensă a Dorului, de mamă, de iubită, de Patrie…
În procesul de afirmare a identităţii naţionale, Mihai Eminescu era investit drept judecător suprem „De avem sau nu dreptate, Eminescu să ne judece”, exclama regretatul poet Grigore Vieru.
În anul 2000, declarat Anul Mihai Eminescu în Republica Moldova, în calitate de Ambasador, Reprezentant Permanent al Republicii Moldova la Consiliul Europei am organizat la Strasbourg împreună cu Ambasada României prima manifestare comună consacrată poetului nostru naţional, acţiune care eclipsat mii de declaraţii politice prin care se afirma identitatea noastră românească.
Nişte ani în urmă la Bucureşti, am constatat cu uimire că românii din stânga Prutului, dincolo de vicisitudini, sunt mai bogaţi nu doar prin suferinţă, ci şi prin muzica compozitorului Eugen Doga, o mare parte din care este inspirată de versul eminescian.
Mi-am propus atunci sa susţin, în arealul românesc, un circuit permanent al valorilor noastre culturale.
Astfel muzica compozitorului nostru îndrăgit, scrisă cu dragoste şi dor de oameni, a răsunat în repetate rânduri la Ateneul Român, în Piaţa George Enescu, în Aula Cantacuzino a Muzeului George Enescu, de Ziua Culturii Naţionale, în anul 2015, pentru misiunile diplomatice acreditate la Bucureşti, iar în seara zilei de 15 ianuarie 2020 muzica sa a fost interpretată de Orchestra Română de Tineret/Romanian Youth Orchestra pe scena Ateneului Român alături de muzica lui George Enescu şi alţi mari compozitori ai lumii.
Anul trecut am avut onoarea să particip la cea de-a X-a ediţie a Zilei Culturii Naţionale marcată la Bucureşti printr-un şir de manifestări, între care la Ateneul Român prin sesiunea festivă ”Sincronele europene ale culturii române”, organizată de Academia Română, în cadrul căreia , preşedintele Academiei Ioan-Aurel Pop afirma: ”Ziua Culturii Naţionale trebuie să orienteze comunitatea noastră spre valorile noastre spirituale alăturate valorilor omenirii…. Europa viitorului –e tot mai clar astăzi –nu se poate construi prin omogenizarea forţată şi nici pe distrugerea naţiunilor, ci prin cultivarea virtuţilor fiecărei naţiuni în contextul fondului comun menţionat. În acest sens şcoala şi educaţia organizată îndeplinesc un rol fundamental pentru că ele asigură cultura generală necesară accesului la libertate….dacă vom stăpâni cultura generală, atunci nu vom fi stăpâniţi de instincte primare şi de instinctul gregar, ci de valorile morale, de virtuţi ale cunoaşterii, de încredere în bine şi viitorul omenirii…”
Invitat la acest eveniment, cu recitalul intitulat ”Eminescu: om, geniu şi sfânt”, actorul Dorel Vişan, susţinea : “El, după credinţa mea, s-a apropiat de Dumnezeu prin cunoaştere. Ca şi Homer. Eminescu este sfânt prin cunoaştere. El cunoştea înţelepciunea şi cultura vremii lui, inclusiv literatura indiană şi filosofia germană. El a tradus din Schopenhauer şi s-a spus despre el că a luat de la filozoful german pesimismul, dar chiar Nicolae Steinhardt spune că nu e adevărat, pentru că Eminescu nu a fost un pesimist. El a fost afectat de trecere. Poezia lui este o poezie a durerii – pentru că a înţeles tristeţea aceasta a trecerii. O nostalgie, de fapt…. Cel mai mare critic literar din Cuba, Salvador Bueno, atunci când a fost tradus Eminescu acolo, a declarat că Eminescu este cel mai mare scriitor de poezie elegiacă din lume!
….Universul scriptural pe care-l numim eminescian şi-l atribuim unei persoane fizice concrete, Mihai Eminescu, are formă şi conţinut simfonic. Nenumăraţi Emineşti, voci, instrumente. Perfect şi uneori voit prost acordate, contradictorii şi în acelaşi timp complementare, polifonează acelaşi sunet: al eului original, al Marii Conştiinţe din Marele Timp, armonizându-se pentru eternitate în mitul greu de descifrat Mihai Eminescu. După părerea mea, Eminescu este sufletul neamului românesc. Şi-mi amintesc de Arghezi, care-l numea pe Eminescu ”sfântul preacurat al viersului românesc”. După mine, el este fiinţa supremă a prezenţei româneşti în istorie”.
Ion Druţă, somitate a literaturii din Moldova de răsărit, menţiona: “Când ne amintim de Mihai Eminescu ne întâlnim cu sufletul nostru, propăvăduim sfinţenia neamului, icoana din sufletul românului”- sunt gânduri împărtăşite în această zi, care vin să confirme că “…poeţilor naţionali le revine împletirea de cărări tainice , unde-şi dau întâlnire cei legaţi printr-o înrudire sufletească, popularitatea lor se aseamănă cu ploaia ceea de început de primăvară ce coboară până în adâncuri, găseşte fiece sămânţă şi o îndeamnă să spargă cu colţul său firav scoarţa întunericului, pentru a răzbate la soare şi lumină”.
Cultura naţională, trăirile provocate de contactul cu valorile autentice şi exponenţii săi, constituie liantul cel mai puternic care ne uneşte.
”Tot mai citesc măiastra-ţi carte, deşi o ştiu pe dinafară”- afirmaţia lui Alexandru Vlahuţă , îşi găseşte ecou în creaţia poetului Grigore Vieru :”Ştiu, cândva la miez de noapte, ori la răsărit de soare, /Stânge –mi –s - or ochii mie,/ tot de-asupra cărţii sale …” (Poezia ” Legământ”). Sunt semne că rămânem incurabil îndrăgostiţi de opera poetului naţional Mihai Eminescu, căutători insistenţi ai veşnicilor adevăruri, retrăind, dincolo de spaţiu şi timp, acelaşi dor nemângâiat .
Când ne amintim, vorbim de Mihai Eminescu ne întâlnim cu sufletul nostru, cu
Propăvăduitorul sfinţeniei neamului, icoana din sufletul românului.
În acest an, ziua de naştere a poetului veşnic prin creaţiile sufletului său este marcată prin acţiuni marcate de circumstanţele pe care le traversăm. Academia Română îndeplineşte în fiecare an misiunea de onoare de a serba Ziua Culturii Naţionale, sărbătoare cu statut naţional pe care Academia Română a iniţiat-o şi a propus-o spre legiferare Parlamentului României în anul 2010, confirmată legislativ prin Legea nr. 238/2010. Datorăm stabilirea Zilei Culturii Naţionale în data de 15 ianuarie, când este aniversată ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu, academicianului Eugen Simion, care a dorit să aducă un omagiu permanent personalităţii emblematice a poetului naţional. Astfel, începând cu anul 2010, România şi românii de pretutindeni sărbătoresc în data de 15 ianuarie, împreună, cele două evenimente.
La 15 ianuarie curent, Academia Română şi Filarmonica „George Enescu“ marchează festiv pentru a treia oară împreună Ziua Culturii Naţionale, sărbătoare ajunsă anul acesta la a 11-a ediţie.
Despre importanţa acestei sărbători culturale şi despre rolul ei simbolic în păstrarea şi cultivarea identităţii naţionale vor vorbi acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române şi iniţiator al Zilei Culturii Naţionale, şi acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române şi preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audio-Vizual.
Alocuţiunile vor fi urmate de un concert susţinut de Filarmonica „George Enescu“, sub bagheta dirijorului Horia Andreescu. În program: Ludwig van Beethoven, Uvertura Egmont; George Enescu, Patru piese inedite pentru vioară şi orchestră de coarde (solist: Rafael Butaru); Doru Popovici, Codex Caioni; Constantin Silvestri, Trei piese pentru orchestră de coarde; Béla Bartók, Dansuri româneşti; Dan Dediu, Codex Brasoviensis.
Date fiind actualele condiţii impuse de criza sanitară şi imposibilitatea de a invita publicul în eleganta sală a Atheneului, evenimentul va fi înregistrat şi difuzat în data de 15 ianuarie 2021 la Televiziunea Română, pe postul TVR 3, începând cu ora 19, şi la Trinitas TV, începând cu ora 20. Radio România Muzical va difuza concertul pe 15 ianuarie, ora 15:30.
Alocuţiunile vor fi urmate de un concert susţinut de Filarmonica „George Enescu“, sub bagheta dirijorului Horia Andreescu. În program: Ludwig van Beethoven, Uvertura Egmont; George Enescu, Patru piese inedite pentru vioară şi orchestră de coarde (solist: Rafael Butaru); Doru Popovici, Codex Caioni; Constantin Silvestri, Trei piese pentru orchestră de coarde; Béla Bartók, Dansuri româneşti; Dan Dediu, Codex Brasoviensis.
Biblioteca Academiei Române în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României, Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Romfilatelia anunta pentru Vineri, 15 ianuarie 2021, ora 11:00, în Sala „Theodor Pallady Vernisajul expoziţiei documentare ” Vremea trece, vremea vine”, dedicată aniversării a 171 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
Acţiuni de amploare anunţă pe pagina sa Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania, care în contextul „Mihai Eminescu-Ziaristul”, lansează :
Săptămâna presei româneşti: PAGINI LUMINOASE DE ISTORIE, citez:
Anul 2021 şi-a deschis porţile....
Începem anul cu un eveniment maraton unicat, „Săptămâna presei româneşti”, dedicat promovării breslei noastre, aducând în faţa publicului pagini luminoase de istorie, o istorie în care jurnaliştii s-au aflat în primele rânduri.
Vom marca ziua de 15 ianuarie, declarată Ziua Culturii Române, care e şi ziua de naştere marelui şi inegalabilului nostru înaintaş Mihai Eminescu, ziaristul, poetul, omul deplin şi desăvârşit al culturii române, arhitect de conştiinţă şi ziditor de limbă, în felul nostru, jurnalistic.În această zi, la 171 de ani de la naşterea sa, Miron Manega şi Dan Toma Dulciu vor prezenta cele mai recente şi tulburătoare descoperiri din zbuciumata existenţă a poetului şi jurnalistul nepereche.
Vom semnala, printre altele, prezenţa numelui lui Eminescu în presa din America, încă din 1879, precum şi în locuri mai puţin cunoscute ale spaţiului european. Oferim, celor care vor urmări programul nostru online, pe pagina de internet https://uzp.org.ro sau UZP TV, vineri, 15 ianuarie 2021, de la ora 17,00, şi primul film documentar despre viaţa lui Eminescu, realizat de Octav Minar în anul 1914. Un film istoric, de referinţă, cu imagini emoţionante ale locurilor pe care le-a traversat în scurta sa viaţă, Mihai Eminescu. În acelaşi context, artistul cântăreţ – dar de data asta în calitate de actor – Sergiu Cioiu va susţine un microrecital liric, alcătuit din cele mai frumoase poezii ale poetului.
Apoi, timp de alte şase zile dedicate paginilor luminoase din istoria presei, începând cu 16 ianuarie şi până în 22 ianuarie a acestui an, de la orele 17,00, pe aceeaşi pagină a UZPR şi UZP TV, vor fi ilustrate momente de maximă intensitate din istoria zbuciumată, efervescentă şi bogată în evenimente puternice a presei româneşti, la unison cu trăirile acestui popor greu încercat.
De la Rădăcini, de la începuturile presei moderne, ctitorite şi consacrate de Ion Heliade Rădulescu, la perioade marcate de Nicolae Iorga şi „Neamul Românesc”, de la Tudor Arghezi şi „Mărţişorul” său, până la vasta şi densa presă transilvană şi arădeană de la sfârşit de secol XIX şi început de secol XX, vor fi susţinute disertaţii de către personalităţi ale presei naţionale contemporane.
În acelaşi spirit evocator vor fi prezentate momentele, de-a dreptul emoţionante din presa Sărindarului bucureştean, sau trasee publicistice cu destin istoric dramatic, cum ar fi cel al bătrânei reviste „Vatra”, până la actuala „Vatra Veche”.
Va fi prezentată implicarea lui Dimitrie Gusti în jurisdicţia presei de la noi şi vom afla spectaculoasa şi importanta evoluţie a presei ştiinţifice şi tehnice din ţara noastră. Nu vor lipsi momentele antologice generate de apariţia radioului şi televiziunii naţionale.
Săptămâna presei româneşti, cu pagini luminoase de istorie, se va încheia cu un alt omagiu adus lui Mihai Eminescu, prin prezentarea unui film, excepţional realizat, având ca subiect mult discutatului Cufăr al poetului, din peregrinările sale.
Prin acest eveniment maraton, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România vă invită la o mai profundă cunoaştere a presei şi a rolului acesteia în promovarea marilor idei şi a valorilor româneşti, precum şi a purtătorilor lor, în toate perioadele istorice.
Menţionez cu bucurie şi faptul că la 15 ianuarie un Omagiu inedit adus Poetului National, va fi plasat pe pagina compozitorul academician Eugen Doga, program pe muzica compozitorului inspirat de versurile lui Mihai Eminescu şi Veronica Micle.
Vom putea urmari :Luceafărul, tabloul V , Sonet, Ochiul tău iubit, interpreţi :Maria Bieşu, Valentina Naforniţă, Te ştiam numai din nume, interpretă Valentina Naforniţă, Pasăre cu pene albastre, interpretă Valentina Naforniţă, Dialoguri, interpreţi Cristina Grigoraş şi Sandu Manciu, Şă ţin încă o dată, interpret Dumitru Mâţu, Nu plânge, interpretă Mariana Bulicanu, Am urât această lume, interpretă Mariana Bulicanu, Şi te urăsc, interpretă Cristina Pintilie, Floare albastră , interpreţi Ion Timofti şi Ana Morari, Ştefan cel Mare , interpret Valeriu Cojocaru, Ah, du-te! , interpretă Ana Maria Donose, De-aş avea şi eu o floare, interpretă Tatiana Costiuc, O, rămâi, interpretă Tatiana Costiuc, Luceafărul - fragment, p.I, Final
Acestea şi alte acţiuni ce au loc la 15 ianuarie sunt o invitaţie ce se adresează tuturor celor a căror inimi bat în unison cu vibraţia versului şi universului eminescian”.
Autor: Amb. Iuliana Gorea Costin
