Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
„Nu am, moarte, cu tine nimic”. Astăzi se împlinesc 13 ani de când poetul Grigore Vieru a trecut la cele veşnice
Poetul român Grigore Vieru a murit la data de 18 ianuarie 2009, la vârsta de 73 de ani. Astfel, astăzi se împlinesc 13 ani de la trecerea în nefiinţă a poetului, care moare în urma unui accident de maşină, care are loc în noaptea de pe 15 spre 16 ianuarie 2009, la întoarcerea de la o ceremonie de omagiere a lui Mihai Eminescu.
Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935, în satul Pererîta, judeţul Hotin, unde a absolvit şapte clase. Ulterior, Vieru pleacă în oraşul Lipcani, unde absolveşte şcoala medie. Marele poet se hotărăşte să studieze la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău, facultatea Filologie şi Istorie, pe care o absolveşte în 1958.
Vieru îşi face debutul editorial pe timpul când era student, publicând placheta de versuri pentru copii „Alarma”. Tot el a scris cartea pentru preşcolari „Albinuţa”, şi Abecedarul, elaborat de Vieru în colaborare cu scriitorul Spiridon Vangheli. Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără poemele „Legământ”, „Casa părintească”, „Buzele mamei”, „Făptura mamei”, „În limba ta”, „Mi-e dor de tine, mamă” etc.
Poetul a fost şi redactor la revista „Scînteia Leninistă”, actualmente „Noi”, ziarul "Tînărul leninist", actualmente "Florile Dalbe", revista „Nistru”, actualmente „Basarabia”, publicaţie a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Între anii 1960–1963 este redactor la editura „Cartea Moldovenească”.
Grigore Vieru a primit distincţie internaţională În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. În 1988 i se acordă cea mai prestigioasă distincţie internaţională în domeniul literaturii pentru copii - Diploma de Onoare Andersen. Tot el a fost decorat post-mortem cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce.
La sfârşitul anilor 1980, Grigore Vieru se găseşte în prima linie a Mişcării de Eliberare Naţională din Basarabia, textele sale având un mare rol în deşteptarea conştiinţei naţionale a românilor din Basarabia. Vieru este unul dintre fondatorii Frontului Popular din Moldova şi se află printre organizatorii şi conducătorii Marii Adunări Naţionale din 27 august 1989.
Participă activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM în care se votează limba română ca limbă oficială şi trecerea la grafia latină. Deces Grigore Vieru a încetat din viaţă pe data de 18 ianuarie, în Spitalul de Urgenţă din Chişinău, în urma unui stop cardiac din care nu a mai putut fi resuscitat. Este înmormântat în cimitirul central din strada Armeană. Câteva şcoli din Republica Moldova şi un bulevard din Chişinău poartă astăzi numele lui Grigore Vieru.
Vieru îşi face debutul editorial pe timpul când era student, publicând placheta de versuri pentru copii „Alarma”. Tot el a scris cartea pentru preşcolari „Albinuţa”, şi Abecedarul, elaborat de Vieru în colaborare cu scriitorul Spiridon Vangheli. Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără poemele „Legământ”, „Casa părintească”, „Buzele mamei”, „Făptura mamei”, „În limba ta”, „Mi-e dor de tine, mamă” etc.
Poetul a fost şi redactor la revista „Scînteia Leninistă”, actualmente „Noi”, ziarul "Tînărul leninist", actualmente "Florile Dalbe", revista „Nistru”, actualmente „Basarabia”, publicaţie a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Între anii 1960–1963 este redactor la editura „Cartea Moldovenească”.
Grigore Vieru a primit distincţie internaţională În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. În 1988 i se acordă cea mai prestigioasă distincţie internaţională în domeniul literaturii pentru copii - Diploma de Onoare Andersen. Tot el a fost decorat post-mortem cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce.
La sfârşitul anilor 1980, Grigore Vieru se găseşte în prima linie a Mişcării de Eliberare Naţională din Basarabia, textele sale având un mare rol în deşteptarea conştiinţei naţionale a românilor din Basarabia. Vieru este unul dintre fondatorii Frontului Popular din Moldova şi se află printre organizatorii şi conducătorii Marii Adunări Naţionale din 27 august 1989.
Participă activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM în care se votează limba română ca limbă oficială şi trecerea la grafia latină. Deces Grigore Vieru a încetat din viaţă pe data de 18 ianuarie, în Spitalul de Urgenţă din Chişinău, în urma unui stop cardiac din care nu a mai putut fi resuscitat. Este înmormântat în cimitirul central din strada Armeană. Câteva şcoli din Republica Moldova şi un bulevard din Chişinău poartă astăzi numele lui Grigore Vieru.
