Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

Patrimoniul cultural românesc din muzeele basarabene nu trebuie dat uitării

Peste o sută de mii de piese unice, printre care manuscrise vechi, cărţi valoroase, placate cu aur şi argint, tablouri ale unor pictori ce au conturat în culori valorile româneşti, riscă să fie date uitării. Aceste capodopere se regăsesc la Muzeul Naţional de Literatură "Mihail Kogălniceanu", care se află în sediul Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Din lipsă de bani, muzeul este într-o stare deplorabilă. Instituţia are mare nevoie să fie mutată în alt spaţiu, potrivit pentru valorile inestimabile pe care le păstrează.
 
Muzeul Naţional de Literatură "Mihail Kogălniceanu" a fost deschis în aprilie 1965, în cadrul Uniunii Scriitorilor din Moldova. Din 2012 a trecut în subordinea Ministerului Culturii. Noul director, Maria Şleahtiţchi, spune că piesele valorase pe care le păstrează instituţia au nevoie de o inventariere riguroasă şi de spaţiu adecvat pentru expunere.
 
„Situaţia în care se află Muzeul Naţional de Literatură este improprie unei instituţii de acest gen. Este mare păcat că muzeul se află în această stare. Credem că este nevoie stringentă de un spaţiu adecvat muzeului, un spaţiu care să pună colecţiile muzeului şi fondurile muzeului în condiţii fizice, să spunem, proprii, întrucât acum condiţiile fizice nu satisfac cerinţele pentru instituţii de acest gen. Noi ne-am adresat la minster, guvernării, să ni se ofere un spaţiu adecvat unui muzeu, noi sperăm la un spaţiu din patrimoniul arhitectural al Chişinăului”, a declarat MARIA ŞLEAHTIŢCHI, directorul Muzeului "Mihail Kogălniceanu"
 
Nici personalul nu este suficient pentru a conserva şi pentru a promova valorile naţionale din colecţiile acestui muzeul.
 
„Avem nevoie, bineînţeles, de un colectiv mai mare. Colectivul numără acum câteva persoane, până în zece. Ni s-a promis că lucrul acesta se va întâmpla, eu sper că se va întâmpla, în caz contrat nu-mi pot imagina cum putem răspunde de un patrimoniu material foarte important”, a declarat MARIA ŞLEAHTIŢCHI
 
Piese rare, printre care şi obiecte personale ale scriitorilor basarabeni sau tablouri ce redau chipurile unor personalităţi româneşti, dau o valoare deosebită acestui muzeu şi ilustreaza câteva pagini importante din istoria poporului român.
 
„Este fotoliul şi masa la care a scris Ion Druţă. Este maşina de dactilografiat a lui Goerge Meniuc. În fondul de artă plastică al muzeului sunt piese foarte valoroase, pictate de pictori cu renume, muzeul a avut cândva fonduri ca să cumpere aceste lucrări, puteţi trage cu ochiul, aici o să vedeţi şi Mihail Grecu, Iurie Platon, manuscrise foarte importante, manuscrisele scriitorilor care au făcut detenţie politică, manuscrisele lui Nicolae Costenco, bunăoară, un apel al lui din 1956, în ce se adresează conducerii de vârf din Uniunea Sovietică şi Republica Populară Română pentru unirea RSSM cu Republica Populară Română. Sunt goblenuri, sunt broderii, secţia de folclor, bunăoară conţine foarte multe înregistrări ale artei populare”, a precizat MARIA ŞLEAHTIŢCHI.
 
Din colecţiile muzeului nu lipsesc nici cărţi de mare valoare.
 
„Sunt cărţi foarte vechi, cărţi de mare valoare, ferecate în argint, cu pagini aurite pa margine, sunt cărţi religioase, în slavona veche, în slavona bisericească, în greacă, cărţi care au fost salvate când mănăstirile erau distruse”, a spus MARIA ŞLEAHTIŢCHI.
 
Şi vizitatorii ar fi mai mulţi într-un spaţiu mai generos, spune administraţia muzeului.
 
„Fireşte că ne trebuie un alt tip de acces în sălile de expoziţii, fireşte că ne trebuie o intrare centrală, ne trebuie un alt sediu. Pe această linie a muzeului, care trebuie să aibă vizitatori, noi avem anumite impedimente de intare, de aranjare în spaţiu”, a menţionat directorul Muzeului "Mihail Kogălniceanu"
 
Muzeul Naţional de Literatură "Mihail Kogălniceanu" trebuie să îşi continue şi să îşi dezvolte activitatea pentru a scoate la lumină activitatea generaţiilor de scriitori care au contribuit la sporirea valorilor naţionale româneşti.
 
„Scriitorii au fost cei care au contribuit esenţial la trezirea conştiinţei naţionale cu 30 şi ceva de ani în urmă, anume scriitorii, anume de la Uniunea Scriitorilor a pornit totul. Are şi Republica Moldova o datorie faţă de scriitori, faţă de memoria lor”, a spus MARIA ŞLEAHTIŢCHI.
 
Similare
RECOMANDĂRI