Sursa foto:albaiuliainfo.ro Vizualizari:
Sala Unirii din Alba Iulia va fi reabilitată şi urmează să fie redeschisă pe 1 decembrie 2018
Sala Unirii din Alba Iulia, clădirea în care la 1 Decembrie 1918 a fost proclamată Unirea Transilvaniei cu România, va intra de săptămâna viitoare în reabilitare, urmând să fie redeschisă pe 1 decembrie 2018, atunci când se va sărbători Centenarul Unirii, scrie AGERPRES.
Sala Unirii nu va fi închisă deocamdată pentru public, ea putând fi vizitată şi în următoarele săptămâni, perioadă în care se va face amenajarea de şantier şi se va lucra mai mult în exterior sau în alte încăperi, a menţionat directorul general al Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia, Gabriel Rustoiu.
"Sala Unirii va putea fi vizitată o perioadă, atâta timp cât se va lucra la exteriorul clădirii. Câteva luni din 2018, ea va putea fi vizitată şi se va redeschide la 1 Decembrie 2018", a afirmat Rustoiu.
Acesta a subliniat că expoziţia de etnografie nu va mai fi la Sala Unirii, ea urmând să fie dedicată strict actului de la 1 decembrie 1918. "Expoziţia de bază va cuprinde momentele premergătoare Marii Uniri şi va fi cu totul altceva. Vom avea şi săli de expoziţii temporare, precum şi o mansardare într-o aripă a Sălii Unirii. Practic, cei care ne vor călca pragul vor vedea o cu totul altă Sală a Unirii, aşa cum a existat ea la 1922 (când clădirea a fost modificată - n.r.)", a menţionat Rustoiu. El a adăugat că va exista şi o componentă de multimedia.
Directorul general al MNU a precizat, de asemenea, că va fi repusă la locul său şi vechea pictură pe pânză pe suport de lemn, cu Galeria Voievozilor, realizată în urmă cu aproape o sută de ani de pictorul francez Pierre Bellet şi care a fost redescoperită în urmă cu câţiva ani într-un depozit al muzeului. Aceasta a fost restaurată între timp de specialiştii de la Brukenthal.
Administratorul public al judeţului Alba, Dan Popescu, a declarat că în 9 ianuarie CJ Alba va face predarea amplasamentului către firma care va reabilita Sala Unirii, o societate din Alba Iulia, singura care s-a înscris la licitaţie. "Valoarea contractului este de peste 6,8 milioane de lei, fără TVA, iar termenul de execuţie este de 12 luni. Sala Unirii va putea fi vizitată însă, cu siguranţă, de la 1 decembrie 2018", a spus Popescu.
În urmă cu doi ani, Guvernul de la Bucureşti a alocat, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, un buget de 10 milioane de lei pentru reabilitarea Sălii Unirii.
Monument-simbol pentru istoria României, Sala Unirii necesită o amplă restaurare. Imobilul are nevoie de refacerea şarpantei şi a învelitorii, de lucrări de eliminare a infiltraţiilor, de înlocuirea tâmplăriei şi de refacerea interiorului.
Sala Unirii este clădirea în care, la 1 Decembrie 1918, 1.228 de delegaţi au decis Unirea Transilvaniei cu România şi care a găzduit banchetele oficiale date cu ocazia Încoronării, la 15 octombrie 1922, Serbărilor Unirii din 20 mai 1929 şi a dezvelirii Obeliscului lui Horea, Cloşca şi Crişan, la 14 octombrie 1937.
Imobilul a fost ridicat între 1898 şi 1900, pe locul în care a funcţionat o ospătărie, pentru a servi ca şi cazinou pentru militarii din armata austro-ungară staţionaţi în garnizoana cetăţii din Alba Iulia.
După Marea Unire, ţinându-se cont de importanţa simbolică extrem de mare pe care a obţinut-o edificiul după acest act istoric, clădirea a fost modificată. Astfel, în 1921-1922, a fost modificat interiorul, s-au construit cele două nişe - nişa sudică şi cea nordică, pe frescele cărora a fost amplasată o pictură pe pânză. Tot atunci a fost modificată şi intrarea în clădire, sub forma unui arc de triumf. Pe frontispiciul ei este o inscripţie în limba latină, redactată de către Nicolae Iorga, prin care se consemnează importanţa locaţiei şi a actului din 1918.
După 1948, Sala Unirii a intrat într-o perioadă de uitare, acordându-i-se din nou importanţă după instaurarea regimului Ceauşescu şi a politicii naţionaliste dusă de acesta. Cu ocazia Semicentenarului Unirii, în 1968, clădirea a fost din nou modificată. Pictura pe pânză a fost înlocuită cu o pictură murală, direct pe zid, printre cei trei autori fiind şi Horea Piliuţă. Şi această pictură a fost înlocuită însă, după 1989, când au avut loc cele mai recente intervenţii. Tot atunci deasupra şemineelor a fost aşezată stema actuală a României, iar pe peretele vestic al Sălii au fost fixate patru plăci de marmură în care erau consemnate actele Unirii, respectiv textele Rezoluţiei Unirii şi a Legii pentru Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu România, votată la 29 decembrie 1919 de către Parlamentul ţării. Tot atunci a fost montată pardoseala de marmură albă, respectiv marmură roşie pe pereţi.
De asemenea, în sala interioară au fost amplasate busturile regelui Ferdinand şi reginei Maria, creaţii ale sculptorului Vlad Ciobanu.
Sala Unirii adăposteşte importanta colecţie de documente ale Unirii, aproape 6.000 de acte originale, clasate în categoria Tezaur al Patrimoniului Cultural Naţional al României, care au fost donate în anul 1929, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la Marea Unire, de Asociaţia ASTRA. Între ele se găsesc şi celebrele credenţionale, cu numele celor 1.228 de delegaţi de pe tot cuprinsul Transilvaniei prezenţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.
Accesul în Sala Unirii din Alba Iulia, simbol al unităţii naţionale a poporului român, este gratuit, la iniţiativa autorităţilor judeţene, în subordinea cărora se află muzeul.
"Sala Unirii va putea fi vizitată o perioadă, atâta timp cât se va lucra la exteriorul clădirii. Câteva luni din 2018, ea va putea fi vizitată şi se va redeschide la 1 Decembrie 2018", a afirmat Rustoiu.
Acesta a subliniat că expoziţia de etnografie nu va mai fi la Sala Unirii, ea urmând să fie dedicată strict actului de la 1 decembrie 1918. "Expoziţia de bază va cuprinde momentele premergătoare Marii Uniri şi va fi cu totul altceva. Vom avea şi săli de expoziţii temporare, precum şi o mansardare într-o aripă a Sălii Unirii. Practic, cei care ne vor călca pragul vor vedea o cu totul altă Sală a Unirii, aşa cum a existat ea la 1922 (când clădirea a fost modificată - n.r.)", a menţionat Rustoiu. El a adăugat că va exista şi o componentă de multimedia.
Directorul general al MNU a precizat, de asemenea, că va fi repusă la locul său şi vechea pictură pe pânză pe suport de lemn, cu Galeria Voievozilor, realizată în urmă cu aproape o sută de ani de pictorul francez Pierre Bellet şi care a fost redescoperită în urmă cu câţiva ani într-un depozit al muzeului. Aceasta a fost restaurată între timp de specialiştii de la Brukenthal.
Administratorul public al judeţului Alba, Dan Popescu, a declarat că în 9 ianuarie CJ Alba va face predarea amplasamentului către firma care va reabilita Sala Unirii, o societate din Alba Iulia, singura care s-a înscris la licitaţie. "Valoarea contractului este de peste 6,8 milioane de lei, fără TVA, iar termenul de execuţie este de 12 luni. Sala Unirii va putea fi vizitată însă, cu siguranţă, de la 1 decembrie 2018", a spus Popescu.
În urmă cu doi ani, Guvernul de la Bucureşti a alocat, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, un buget de 10 milioane de lei pentru reabilitarea Sălii Unirii.
Monument-simbol pentru istoria României, Sala Unirii necesită o amplă restaurare. Imobilul are nevoie de refacerea şarpantei şi a învelitorii, de lucrări de eliminare a infiltraţiilor, de înlocuirea tâmplăriei şi de refacerea interiorului.
Sala Unirii este clădirea în care, la 1 Decembrie 1918, 1.228 de delegaţi au decis Unirea Transilvaniei cu România şi care a găzduit banchetele oficiale date cu ocazia Încoronării, la 15 octombrie 1922, Serbărilor Unirii din 20 mai 1929 şi a dezvelirii Obeliscului lui Horea, Cloşca şi Crişan, la 14 octombrie 1937.
Imobilul a fost ridicat între 1898 şi 1900, pe locul în care a funcţionat o ospătărie, pentru a servi ca şi cazinou pentru militarii din armata austro-ungară staţionaţi în garnizoana cetăţii din Alba Iulia.
După Marea Unire, ţinându-se cont de importanţa simbolică extrem de mare pe care a obţinut-o edificiul după acest act istoric, clădirea a fost modificată. Astfel, în 1921-1922, a fost modificat interiorul, s-au construit cele două nişe - nişa sudică şi cea nordică, pe frescele cărora a fost amplasată o pictură pe pânză. Tot atunci a fost modificată şi intrarea în clădire, sub forma unui arc de triumf. Pe frontispiciul ei este o inscripţie în limba latină, redactată de către Nicolae Iorga, prin care se consemnează importanţa locaţiei şi a actului din 1918.
După 1948, Sala Unirii a intrat într-o perioadă de uitare, acordându-i-se din nou importanţă după instaurarea regimului Ceauşescu şi a politicii naţionaliste dusă de acesta. Cu ocazia Semicentenarului Unirii, în 1968, clădirea a fost din nou modificată. Pictura pe pânză a fost înlocuită cu o pictură murală, direct pe zid, printre cei trei autori fiind şi Horea Piliuţă. Şi această pictură a fost înlocuită însă, după 1989, când au avut loc cele mai recente intervenţii. Tot atunci deasupra şemineelor a fost aşezată stema actuală a României, iar pe peretele vestic al Sălii au fost fixate patru plăci de marmură în care erau consemnate actele Unirii, respectiv textele Rezoluţiei Unirii şi a Legii pentru Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu România, votată la 29 decembrie 1919 de către Parlamentul ţării. Tot atunci a fost montată pardoseala de marmură albă, respectiv marmură roşie pe pereţi.
De asemenea, în sala interioară au fost amplasate busturile regelui Ferdinand şi reginei Maria, creaţii ale sculptorului Vlad Ciobanu.
Sala Unirii adăposteşte importanta colecţie de documente ale Unirii, aproape 6.000 de acte originale, clasate în categoria Tezaur al Patrimoniului Cultural Naţional al României, care au fost donate în anul 1929, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la Marea Unire, de Asociaţia ASTRA. Între ele se găsesc şi celebrele credenţionale, cu numele celor 1.228 de delegaţi de pe tot cuprinsul Transilvaniei prezenţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.
Accesul în Sala Unirii din Alba Iulia, simbol al unităţii naţionale a poporului român, este gratuit, la iniţiativa autorităţilor judeţene, în subordinea cărora se află muzeul.
