Se împlinesc 600 de ani de la moartea lui Mircea cel Bătrân
Pe 4 februarie 1418 la Mănăstirea Cozia era înmormântat Mircea cel Bătrân, domnitorul Valahiei care a extins statul la cele mai întinse hotare. Murise cu câteva zile înainte, pe 31 ianuarie, după 32 de ani de domnie glorioasă.
Mircea era fiul domnului Radu I (mort în 1383) şi Calinichiei, având frate vitreg după tată pe Dan I şi pe Vlad I. Domnia şi-a început-o pe 23 septembrie 1386, conform unei cronici bulgare. Vremea lungă în care a stăpânit ţara a însemnat o perioadă de prosperitate şi extindere teritorială.
Mircea cel Bătrân era stăpân peste Ţara Românească, dar şi peste Banatul de Severin, peste părţi din Transilvania, printre care Făgăraşul, teritoriul Dobrogei până la Marea Neagră şi cetatea Dârstorului. Cetatea Branului era de asemenea a lui Mircea, probabil intrând în posesia ei puţin după 1395, fiind cu siguranţă a sa în 1412-1413.
Principalul obiectiv al lui Mircea în ceea ce priveşte politica externă a fost pericolul otoman. Doar păzindu-se de ei putea să aibă o ţară prosperă.
„Principe între creştini cel mai viteaz şi cel mai ager”, aşa cum a fost numit de către istoricul german Leunclavius, Mircea cel Bătrân a domnit peste Valahia timp de 32 de ani. Pe plan intern, domnitorul s-a dovedit un bun gospodar, prin măsurile economice înţelepte pe care le-a luat, şi un adevărat creştin, lăsând în urma sa mai multe locaşe de cult. Pe lângă succesele militare, Mircea cel Bătrân a fost un strălucit diplomat, atât în relaţiile cu Ungaria şi Polonia, cât şi cu Imperiul Otoman, căruia i-a determinat o bună bucată de timp situaţia internă. Reuşind să împiedice în mod eficient expansiunea otomană în nordul Dunării, Mircea cel Bătrân devine o figură proeminentă a luptei creştinilor din Balcani, notează istorie-pe-scurt.ro.
