Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

„Străvechea mea argintărie, cu atâta artă cizelată", expoziţie la Muzeul de Istorie din Chişinău

Frumuseţe şi rafinament, la expoziţia "Străvechea mea argintărie, cu atâta artă cizelată" deschisă la Muzeul de Istorie din Chişinău. Printre exponatele ce pot fi admirate se numără: Evanghelia publicată la Chişinău în anul 1855, o călimară decorată cu perle, confecţionată de renumita casă de giuvaiergerie "Faberge", dar şi un set de tacâmuri ale lui Carol Schmidt, care a fost primar al Chişinăului în anii 1877-1903.

La Muzeul de Istorie din Chişinău pot fi admirate 350 de piese din argint ce datează din secolele 18-20: bomboniere, candelabre, seturi pentru prepararea şi servirea ceaiului, tabechere şi alte obiecte care reprezintă specificul lumii boeme din acele vremuri.

LUCIA MARINESCU curatorul expoziţiei: „Remarcabilă în această expoziţie sunt acele obiecte, care pe lângă valoarea istorică, deţin şi o valoare memorială. Cum ar  fi şi sfeşnicul lui Constantin Stamati, fructiera Eugeniei Cruşevan, prima femeie avocat din Basarabia, cutia de zahăr al pictorului Vladimir Ocuşco”.

La loc de cinste, este expus setul de tacâmuri care i-a aparţinut primarului de Chişinău, Carol Schmidt. Tot aici, poate fi văzută călimara din argint decorată cu perle şi malahit produsă în secolul 19, de celebra casă de giuvaiergerie "Faberge".

LUCIA MARINESCU curatorul expoziţiei: „Valoarea istorica a unor piese este amplificată şi de centrele de producere, şi anume este expusă obiecte produse de renumita casă de giuvaiergerie Faberge. Toate aceste piese au fost transmite muzeului, de la alte muzee, muzeul de Etnografie, dar şi din colecţii private”.

Candelabrele şi icoanele din argint au fost făcute în mare parte în Europa de Vest şi Rusia.

LILIANA CONDRATICOVA  doctor habilitat în studiul artelor: „Avem icoana Sfântului Nicolae făcătorul de minuni din secolul 10, lucrată din atelier din Rusia, a stat la baza unor modele  de icoane, care au fost lucrate în atelierul Arhipiscopiei Chişinăului deschisă în 1911 la Chişinău şi care a activat în cel de-al doilea război mondial”.

Aristocraţia avea un stil vestimentar specific acelor vremuri. Multe haine şi obiecte erau condecţionate din fire argint.

LILIANA CONDRATICOVA  doctor habilitat în studiul artelor: „Asemenea poşete care erau făcute dintr-o reţea de fir de argint, unde putea să pună piese strict necesare pentru o doamnă care mergea la o plimbare, în Grădina Publică Ştefan cel Mare şi ne putem imagina cum se plimbau conform modei de atunci”.

MARIANA VASILACHE director adjunct comunicare, Muzeul Naţional de Istorie: „Atunci când legi o piesă de un nume,  îi adaugi valoarea respectivă , atunci când vorbim despre prima femeie avocat, deci avem piese care i-au aparţinut ei. Sunt piese pe care oamenii le văd în fiecare zi, pe care unii le mai au în gospodăriile lor şi când vin să le expertizeze întreabă despre valuarea lor, aceasta e valuarea”.

Expoziţia "Străvechea mea argintărie, cu atâta artă cizelată" de la Muzeul de Istorie din Chişinău va fi deschisă până în ultima zi a acestui an.
Similare
RECOMANDĂRI