Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

Tezaurul descoperit acum 7 decenii în satul Mateuţi din Rezina, la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău

Printre obiectele vechi de mare preţ de la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, se numără şi tezaurul descoperit acum 7 decenii în satul Mateuţi din raionul Rezina. E vorba de şase piese de argint şi una din aur, de o valoare incontestabilă, care au o vechime de peste două milenii.

Tezaurul a fost descoperit în primăvara anului 1954 de Arhip Celpan - un locuitor al satului Mateuţi. El a găsit tezaurul întâmplător, în timp ce-şi ara terenul aflat în apropierea unei păduri. A dat de o colecţie impresionantă de piese din aur şi argint, pe care le-a predat Muzeului.

MIHAIL BĂŢ arheolog la Facultatea de Istorie şi Filosofie, USM: "Tezaurul este atribuit comunităţilor getice, care în acea epocă au fondat mai multe aşezări în regiunea noastră şi sunt datate, în linii generale, cu secolul 4-3 înainte de Hristos, iar tezaurul, probabil, aparţine mijlocului secolului 3 înainte de Hristos".

Tezaurul găsit la Mateuţi reprezintă un colan, trei brăţări şi tot atâtea verigi. Colanul din argint e decorat cu capete de şarpe şi denotă locul important al acestui simbol în mediul elitelor getice. Colanele erau făcute individual şi sunt obiecte unicat. 

MIHAIL BĂŢ arheolog la Facultatea de Istorie şi Filosofie, USM: "Una din piesele componente ale tezarului de la Mateuţi este reprezentată de un colan din argint, un colan care, credem noi, a fost purtat de către o femeie sau un adolescent, reieşind din dimensiunile şi diametrul acestei piese. Tematica aceasta ofidiană, adică a capetelor de şarpe, este una foarte des întâlnită în pre-istorie şi în această perioadă inclusiv".

Multe dintre podoabele acestei epoci au fost ornamentate în formă geometrică. Piesele din argint cântăresc în jur de 160 de grame.

MIHAIL BĂŢ arheolog la Facultatea de Istorie şi Filosofie, USM: "Ca şi piesa anterioară, cea a colanului, brăţara este, la fel, decorată cu capete de şarpe. Probabil brăţara reprezenta o piesă din proprietatea unei persoane cu rang înalt din societatea getică pentru că acumularea de aceste materii preţioase era accesibilă doar elitelor acestei societăţi şi nicidecum populaţiei largi a acestor comunităţi".

Potrivit unor ipoteze, aceste bunuri ar fi fost pregătite ca daruri pentru divinitate, mai ales că şarpele era un simbol al credinţei getice.

MIHAIL BĂŢ arheolog la Facultatea de Istorie şi Filosofie, USM: "Faptul că aceste piese au fost tezaurizate îşi găseşte explicaţia una foarte firească, din tăinuirea unor bunuri în caz de pericol, când aceste comunităţi se aflau într-un pericol manifestat de duşmani".

Şi dacă unele piese au fost găsite în stare fragmentară, altele au rămas intacte.

MIHAIL BĂŢ arheolog la Facultatea de Istorie şi Filosofie, USM: "Singura piesă din aur din acest tezaur este reprezentată de o verigă de tâmplă, nu este un cercel, este o piesă ce era atârnată de părul persoanei care o purta, respectiv această piesă a fost confecţionată dintr-o verigă cu greutatea de 2,5 grame de aur, ca şi piesele din argint, aceasă piesă este decorată la capete cu acest decor tronconic, foarte caracteristic i era la moda acestor vremuri".

Chiar dacă lipsesc date precise despre contextul arheologic al descoperirii tezaurului, el poate fi atribuit spaţiului din apropierea unui sit fortificat – Mateuţi "La Şanţuri". Astfel, prezenţa acestor piese de prestigiu în cetăţi, sau în nemijlocita lor apropiere, poate fi interpretată ca un indicator al ierarhizării societăţii, dar şi a existenţei unor centre regionale de putere în secolele 4-3 înaintea erii noastre, în regiunea de sud a Nistrului Mijlociu. În apropierea locului în care a fost descoperit tezaurul, arheologii au găsit şi oase de animale, dar şi fragmente ceramice de vase, specifice culturilor Cucuteni-Tripolie şi celei getice.
Similare
RECOMANDĂRI