Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Un grup de profesori din România cercetează zonele cu tradiţii specifice culinare româneşti din raionul Soroca
Tradiţiile strămoşeşti sunt păstrate cu sfinţenie în satul Şolcani, raionul Soroca. În afară de promovarea folclorului autohton şi portului specific al zonei de nord, gospodinele ştiu cel mai bine să pregătescă bucatele tradiţionale. Un grup de profesori din România cercetează zonele cu tradiţii specifice culinare româneşti şi au participat la un master-class organizat de gospodine.
Sărmăluţe, plăcinte, babă albă şi babă neagră, sunt doar câteva dintre bucatele tradiţionale specifice localităţii Şolcani. Chiar în centrul satului, gospodinele au clădit un cuptor mare ca să le încapă toate bucatele. Cuptorul cu plăcinte a devenit cartea de vizită a satului şi tot aici, în fiecare an e organizat festivalul "Cuptorul cu plăcinte".
LUCIA IFTODII, secretarul Consiliului Şolcani, Soroca: „Şolcaniul e vestit în partea de Nord a raionului fiindcă aici plăcintele cu friptură erau tradiţionale în copilăria mea. Asta poate ne face undeva mai unici. Avem oaspeţi din România, oaspeţi care implimentează un proiect anume traţiile românilor din Basarabia.”
Impresionaţi de măiestria gospodinelor, mai mulţi profesori universitari din din Cluj, Timişoara şi Bacău au gustat din adevăratele bucate tradiţionale. Mai ales că cercetătorii culinari din România sunt în cautarea localităţilor care păstrază şi promovează tradiţiile româneşti.
OTILIA HEDEŞAN, profesor, Universitatea Timişoara: „Aici se pregătesc feluri de copriri care sunt specifice acestei regiuni. Chiar acum am înţeles care este diferenţa între ceea ce se numeşte plăcintă îmbrobodită şi plăcintă împăturată. Este vorba despre feluri de copturi diferite.”
TATIANA POTÂNG, profesor, USM: „ Am venit aici să vedem pe viu cum se coc, cum se îmbrobodesc plăcintele. Să vedem lume bună, să stabilim nişte parteneriate în cadrul acestui proiect şi nu numai cu centrul de cercetări etnologice şi antropologice de la timişoara cu Universităţile din România care sunt interesate de acest patrimoniu.”
Evenimentul a fost organizat în cadrul unui proiect de cercetare a tradiţiilor şi obiceiurilor culinare a românilor din Basarabia.
LUCIA IFTODII, secretarul Consiliului Şolcani, Soroca: „Şolcaniul e vestit în partea de Nord a raionului fiindcă aici plăcintele cu friptură erau tradiţionale în copilăria mea. Asta poate ne face undeva mai unici. Avem oaspeţi din România, oaspeţi care implimentează un proiect anume traţiile românilor din Basarabia.”
Impresionaţi de măiestria gospodinelor, mai mulţi profesori universitari din din Cluj, Timişoara şi Bacău au gustat din adevăratele bucate tradiţionale. Mai ales că cercetătorii culinari din România sunt în cautarea localităţilor care păstrază şi promovează tradiţiile româneşti.
OTILIA HEDEŞAN, profesor, Universitatea Timişoara: „Aici se pregătesc feluri de copriri care sunt specifice acestei regiuni. Chiar acum am înţeles care este diferenţa între ceea ce se numeşte plăcintă îmbrobodită şi plăcintă împăturată. Este vorba despre feluri de copturi diferite.”
TATIANA POTÂNG, profesor, USM: „ Am venit aici să vedem pe viu cum se coc, cum se îmbrobodesc plăcintele. Să vedem lume bună, să stabilim nişte parteneriate în cadrul acestui proiect şi nu numai cu centrul de cercetări etnologice şi antropologice de la timişoara cu Universităţile din România care sunt interesate de acest patrimoniu.”
Evenimentul a fost organizat în cadrul unui proiect de cercetare a tradiţiilor şi obiceiurilor culinare a românilor din Basarabia.
