Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

80 de ani de la primul val de deportări staliniste. La Bălţi şi Cernăuţi au fost organizate mai multe ceremonii de comemorare

Istoria a fost prea cruntă cu ei ca să fie uitată. Azi se împlinesc 80 de ani de la primul val de deportări din Basarabia şi din nordul Bucovinei. În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, zeci de mii de familii au fost ridicate cu forţa de NKVD-ul sovietic, urcate în trenuri şi deportate în Siberia şi Kazahstan. Unii deportaţi au reuşit să se întoarcă acasă, alţii însă nu au supravieţuit represiunii. La Bălţi şi la Cernăuţi au fost organizate astăzi mai multe ceremonii de comemorare.

Acum 80 de ani, în noaptea de 12 spre 13 iunie, 133 de vagoane porneau din gara de la Bălţi spre Siberia şi Kazahstan. Erau pline de oameni gospodari, intelectuali sau preoţi. De fapt, erau selectaţi oamenii care reprezentau elita societăţii. La Biserica "Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena" din satul Corlăteni, un sobor de preoţi ai Mitropoliei Basarabiei au ţinut o slujbă de pomenire. I-au comemorat pe cei care au murit infriguraţi şi înfometaţi departe de casă şi i-au compătimit pe cei care au trecut prin suferinţe grele pentru a supravieţui.

Preasfinţitul ANTONIE, episcop de Bălţi, Mitropolia Basarabiei: "Înfricoşaţi de puterea sovietică, doar în şoaptă le vorbeau celor apropiaţi despre drama prin care le-a fost lor dat să treacă, mai bine zis, drama adusă de răsărit, un popor care niciodată nu ne-a iubit. Datoria noastră este să nu uităm aceste pagini din istoria noastră triste, cum sunt deportările, cum este foametea, cum este colectivizarea forţată".

În memoria celor trecuţi prin calvarul deportărilor, soborul de preoţi de la Mitropolia Basarabiei a depus flori la monumentul victimelor represiunii regimului comunist ridicat la gara din Bălţi.

Azi au fost pomeniţi şi cei deportaţi din nordul Bucovinei care au murit departe de casă. Pe monumentul din comuna Carapciu din regiunea Cernăuţi sunt scrise numele celor care nu au fost înmormântaţi în sat. 13 mii de familii de români şi ucraineni din regiunea Cernăuţi au fost deportate.

NICOLAE ŞAPCĂ, vicepreşedintele Societăţii pentru Cultură şi Literatură Română din Bucovina "Mihai Eminescu": "Dacă în mediu, în fiecare familie ar fi fost doar câte 4 persoane, vă daţi seama câţi au fost deportaţi din actuala regiune Cernăuţi în Siberia şi Kazahstan".

Valeria Lutic avea 6 ani când au început deportările, dar îşi aminteşte bine spaima care a cuprins tot satul. Împreună cu tatăl ei a încercat să fugă în România, dar nu le-a reuşit. Tatăl ei, poştaş în localitate, a fost urcat în tren şi dus în Siberia. Iar timp de 16 ani, până când s-a întors acasă, nimeni nu a mai ştiut de el.  

VALERIA LUTIC, localitatea Carapciu, regiunea Cernăuţi: "Bunica mea a rămas cu noi şi straşnic se purta frumos cu cei de la primărie, ca să nu fie scrisă pe listă şi să nu ne ia din casă. Acasă a rămas totul, putinica cu slănină cum era pregătită pe iarnă".

AUREL SAVIUC, localitatea Carapciu, regiunea Cernăuţi: "Cei mai buni oameni ai satului au fost luaţi şi duşi pe cărări neumblate în neagra Siberie şi în îngheţatul Kazahstan pentru o singură vină, că erau români, că erau patrioţi".

GHEORGHE MOROZ, preot, comuna Carapciu, regiunea Cernăuţi: „Erai gospodar în sat şi îţi respectai credinţa neamul şi graiu, Erai dus, deportat în Siberia, în lagăre în închisori. Dacă-l mărturiseai pe Hristos ca preot, tot aşa se întâmpla. Iată că astăzi, în această zi, ne aducem aminte. "

Deportările staliniste din Basarabia şi Nordul Bucovinei au început în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, la aproape un an după ce URSS-ul ocupase teritoriile României. Structurile NKVD-iste au dat buzna în casele gospodarilor, i-au ridicat împreună cu toată familia şi i-au îmbarcat în vagoane marfare fără apă şi fără mâncare. Drumul spre Siberia a durat două-trei săptămâni, iar la fiecare oprire a trenului, în câmp se aruncau cadavre, care erau îngropate în pripă sau lăsate să fie devorate de animale. Potrivit estimărilor istoricilor, din Basarabia şi nordul Bucovinei au fost deportate în jur de 30 de mii de persoane.

Campanie realizată cu sprijinul Asociaţiei “ Tighina”.
Similare
RECOMANDĂRI