Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Agricultorii se plâng că stau cu tonele de marfă în depozite şi nu au unde să îşi vândă recolta
Au investit, au muncit, iar acum nu au unde să îşi vândă recolta. Mulţi agricultori din Republica Moldova se plâng că au depozitele pline dar nu au unde să-şi vândă producţia. De vină ar fi şi pandemia care a redus din consum.
Igor Popov este unul dintre agricultorii din raionul Ocniţa care cultivă pe mai multe terenuri. Deşi a fost lovit de secetă, recolta lui nu a fost în totalitate compromisă. Acum, însă, are o altă problemă - depozitele pline cu produse şi marfă nevândută. A strâns 700 de tone de ceapă, dintre care 500 stă şi acum în hambare. În 2019, în această perioadă, mai avea depozitată doar vreo 200 de tone de ceapă.
IGOR POPOV, agricultor: „Foarte greu le realizăm, practic avem nişte cheltuieli enorme şi actualmente dacă vindem toată cantitatea la preţul de azi de pe piaţă. Noi nu facem nici 0, ieşim în minus. Avem nişte cheltuieli de depozitare foarte mari”.
Vremea neprielnică dă şi ea mari bătăi de cap, dar obligă şi la cheltuieli suplimentare pentru păstrare. DE aceea cresc şi preţurile.
Peste toate acestea, pandemia a pus lacăt pe unele unităţi de alimentaţie publică.
IGOR POPOV, agricultor: „Sunt băieţii care se ocupă cu deservirea restaurantelor şi ei de la noi procurau. E un lucru firesc, este o companie care se ocupă cu mai multe tipuri, iată cu legumele, care are toată seria de legume. Cel mai grav care a fost pe horeca i-au închis”.
Dacă nu au clienţi, producătorii stau cu marfa în depozit şi riscă să se strice.
IGOR POPOV, agricultor: „Rezultat la nişte vânzări mai proaste avem şi produse alterate care la rândul lor se pun în container şi după aceasta se duce la o gunoişte autorizată. Plus mai am cheltuieli şi la dus gunoiul”.
Până a ajunge să fie puse pe masă, legumele au nevoie de multă muncă.
Igor Popov are într-un depozit aproape 400 de tone de cartofi care îşi aşteaptă cumpărărtorii.
IGOR POPOV, agricultor: „Noi acum dacă îl vindem la un trei lei avem 10 bani profit. Vorbesc acum fără manopera. Acum vine lumea, de exemplu vin muncitorii şi o pun după calibru, sortarea în plasă. E 2,80- 2,90 acum. Plus plasa, plus lucrul lor şi ajungi practic în trei lei”.
Agricultorul spune că şi-ar dori ca statul să subvenţioneze produsele la hectar şi să reducă lanţul dintre producător şi consumator.
IGOR POPOV, agricultor: „Se aduce cartof masiv şi de peste hotare. Aş vrea să fie o distribuţie normală între producătorii autohtoni şi consumatorul final, să nu fie între mine şi consumator încă 6-7 oameni”.
Ministerul Agriculturii are soluţii şi propune asociaţii între producători pentru o colaborare mai eficientă şi pentru a evita suplusul de producţie. Mai mult, îndeamnă producătorii mari, să se orienteze spre export.
VASILE ŞARBAN, şef Direcţie Ministerul Agriculturii: „O bună parte din producători au produs anumite produse necoordonat. Este necesar ca proucătorul să se asocieze. Este un paradox, dar este o realitate, toţi se gândesc că odată ce noi o să păstrăm mai mult în frigider noi o să obţinem nişte preţuri mai mari deoarece după sărbători nu mulţi au aşa produs, nu este corect.”
Un studiu făcut înainte de semănat pentru a evalua cerinţele pieţii ar putea evita abundenţa unei categorii de produse. Statul poate şi el interveni prin contracte ferme pentru industria alimentară locală şi pentru reducerea importurilor.
IGOR POPOV, agricultor: „Foarte greu le realizăm, practic avem nişte cheltuieli enorme şi actualmente dacă vindem toată cantitatea la preţul de azi de pe piaţă. Noi nu facem nici 0, ieşim în minus. Avem nişte cheltuieli de depozitare foarte mari”.
Vremea neprielnică dă şi ea mari bătăi de cap, dar obligă şi la cheltuieli suplimentare pentru păstrare. DE aceea cresc şi preţurile.
Peste toate acestea, pandemia a pus lacăt pe unele unităţi de alimentaţie publică.
IGOR POPOV, agricultor: „Sunt băieţii care se ocupă cu deservirea restaurantelor şi ei de la noi procurau. E un lucru firesc, este o companie care se ocupă cu mai multe tipuri, iată cu legumele, care are toată seria de legume. Cel mai grav care a fost pe horeca i-au închis”.
Dacă nu au clienţi, producătorii stau cu marfa în depozit şi riscă să se strice.
IGOR POPOV, agricultor: „Rezultat la nişte vânzări mai proaste avem şi produse alterate care la rândul lor se pun în container şi după aceasta se duce la o gunoişte autorizată. Plus mai am cheltuieli şi la dus gunoiul”.
Până a ajunge să fie puse pe masă, legumele au nevoie de multă muncă.
Igor Popov are într-un depozit aproape 400 de tone de cartofi care îşi aşteaptă cumpărărtorii.
IGOR POPOV, agricultor: „Noi acum dacă îl vindem la un trei lei avem 10 bani profit. Vorbesc acum fără manopera. Acum vine lumea, de exemplu vin muncitorii şi o pun după calibru, sortarea în plasă. E 2,80- 2,90 acum. Plus plasa, plus lucrul lor şi ajungi practic în trei lei”.
Agricultorul spune că şi-ar dori ca statul să subvenţioneze produsele la hectar şi să reducă lanţul dintre producător şi consumator.
IGOR POPOV, agricultor: „Se aduce cartof masiv şi de peste hotare. Aş vrea să fie o distribuţie normală între producătorii autohtoni şi consumatorul final, să nu fie între mine şi consumator încă 6-7 oameni”.
Ministerul Agriculturii are soluţii şi propune asociaţii între producători pentru o colaborare mai eficientă şi pentru a evita suplusul de producţie. Mai mult, îndeamnă producătorii mari, să se orienteze spre export.
VASILE ŞARBAN, şef Direcţie Ministerul Agriculturii: „O bună parte din producători au produs anumite produse necoordonat. Este necesar ca proucătorul să se asocieze. Este un paradox, dar este o realitate, toţi se gândesc că odată ce noi o să păstrăm mai mult în frigider noi o să obţinem nişte preţuri mai mari deoarece după sărbători nu mulţi au aşa produs, nu este corect.”
Un studiu făcut înainte de semănat pentru a evalua cerinţele pieţii ar putea evita abundenţa unei categorii de produse. Statul poate şi el interveni prin contracte ferme pentru industria alimentară locală şi pentru reducerea importurilor.
