Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Antreprenorii întâmpină greutăţi în a identifica braţe de muncă calificate
Identificarea braţelor de muncă calificate este una dintre principalele probleme cu care se confruntă antreprenorii în Republica Moldova. Deficitul de lucrători este cauzat de migrarea acestora înafara ţării. Declaraţia aparţine Annei Akhalkatsi, manager de ţară al Băncii Mondiale, care a menţionat că, în acest context, Banca Mondială susţine în Republica Moldova proiecte ce oferă instruire şi calificare de personal. Opinia a fost exprimată în cadrul celui de-al VI-lea Forum economic al întreprinderilor italiene şi mixte moldo-italiene din Republica Moldova, desfăşurat marţi, 4 iunie.
Anna Akhalkatsi susţine că lipsa persoanelor calificate a fost simţită şi de o antreprenoare din Republica Moldova care s-a aflat o perioadă în Italia de unde a preluat experienţă în ceea ce priveşte producerea. Revenită în ţară, femeia a înfiinţat o întreprindere care se ocupă cu producerea ambalajelor pentru parfumuri, majoritatea producţiei exportându-se în Italia. Întreprinderea are 90 de angajaţi şi dar întrucât foarte mult lucru are caracter de manufactură, oameni mereu sunt necesari, dar aceştia lipsesc. Anna Akhalkatsi susţine că Banca Mondială acordă atenţie la elemente precum îmbunătăţirea mediului de afaceri, dar şi extinderea pieţei în ţară şi peste hotare.
Caroline Tissot, directoarea Biroului de Cooperare al Elveţiei, susţine că în ultimii ani Moldova a căutat oportunităţi economice în străinătate, în Italia de exemplu. Astfel a avut loc un „export de creieri”, existenţa cărora este importantă pentru atingerea unui echilibru economic. Potrivit ei, Moldova caută să stimuleze crearea locurilor de muncă în sectoarele private şi să dezvolte capacitatea muncii, mai ales în rândul tinerilor. În acest sens Biroul de Cooperare al Elveţiei susţine Moldova în aceste eforturi printr-un proiect care va costa 50 de milioane de euro şi care se va desfăşura pe o perioadă de patru ani.
Antonio Castillo Fernandez, şeful Reprezentanţei Băncii Europene de Investiţii, a spus că pe parcursul a 25 de ani banca a susţinut mai mult de un milion de întreprinderi, iar în 2018, Banca şi-a luat angajamentul de a investi 64 de miliarde în susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, inovaţii, mediul ambiant şi infrastructură, inclusiv în Republica Moldova. Până acum, în Moldova, Banca Europeană de Investiţii a alocat cele mai multe resurse pentru infrastructură, transport, domeniul energetic. În proces de implementare este proiectul privind conexiunea la resursele energetice dintre Moldova şi România. Pe viitor Antonio Castillo Fernandez susţine că se va pune accent pe finanţarea proiectelor ce ţin de prelucrarea deşeurilor solide, dar şi de reforma spitalelor, inclusiv construirea unui spital.
Angela Sax, şefa Oficiului Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, a remarcat că proiectele cele mai importante pe care le implementează BERD ţin de domeniul securităţii energetice, susţinerea antreprenorialului, sectorul bancar. În prezent, investiţiile constituie 136 de miliarde de euro în mai mult de cinci mii de proiecte, iar 79% merg la sectorul privat în proiecte de infrastructură. Tot BERD acordă şi asistenţă tehnică sau consultanţă companiilor. În Moldova, BERD a investit 1,3 miliarde de euro în sectorul privat şi sectorul construcţiei. În 2019, spune Angela Sax, împreună cu Banca Europeană de Investiţii vor fi susţinute proiecte în domeniul infrastructurii drumurilor, transportului, energeticii, aprovizionării cu apă.
Vasile Plămădeală, trade officer în cadrul Delegaţiei Uniunii Europene, a apreciat relaţia dintre Moldova şi Italia drept o relaţie „de care ştie total lumea”. Potrivit lui, faptul că în Italia sunt mulţi moldoveni şi invers, contribuie la crearea unei relaţii mai strânse dintre cele două ţări, iar UE salută aceste relaţii. Vasile Plămădeală susţine că Acordul de Asociere dintre Moldova şi UE, acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, dar şi o infrastructură bună de export pot genera beneficii pentru economie cu condiţia că sunt întreprinse reformele necesare.
Caroline Tissot, directoarea Biroului de Cooperare al Elveţiei, susţine că în ultimii ani Moldova a căutat oportunităţi economice în străinătate, în Italia de exemplu. Astfel a avut loc un „export de creieri”, existenţa cărora este importantă pentru atingerea unui echilibru economic. Potrivit ei, Moldova caută să stimuleze crearea locurilor de muncă în sectoarele private şi să dezvolte capacitatea muncii, mai ales în rândul tinerilor. În acest sens Biroul de Cooperare al Elveţiei susţine Moldova în aceste eforturi printr-un proiect care va costa 50 de milioane de euro şi care se va desfăşura pe o perioadă de patru ani.
Antonio Castillo Fernandez, şeful Reprezentanţei Băncii Europene de Investiţii, a spus că pe parcursul a 25 de ani banca a susţinut mai mult de un milion de întreprinderi, iar în 2018, Banca şi-a luat angajamentul de a investi 64 de miliarde în susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, inovaţii, mediul ambiant şi infrastructură, inclusiv în Republica Moldova. Până acum, în Moldova, Banca Europeană de Investiţii a alocat cele mai multe resurse pentru infrastructură, transport, domeniul energetic. În proces de implementare este proiectul privind conexiunea la resursele energetice dintre Moldova şi România. Pe viitor Antonio Castillo Fernandez susţine că se va pune accent pe finanţarea proiectelor ce ţin de prelucrarea deşeurilor solide, dar şi de reforma spitalelor, inclusiv construirea unui spital.
Angela Sax, şefa Oficiului Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, a remarcat că proiectele cele mai importante pe care le implementează BERD ţin de domeniul securităţii energetice, susţinerea antreprenorialului, sectorul bancar. În prezent, investiţiile constituie 136 de miliarde de euro în mai mult de cinci mii de proiecte, iar 79% merg la sectorul privat în proiecte de infrastructură. Tot BERD acordă şi asistenţă tehnică sau consultanţă companiilor. În Moldova, BERD a investit 1,3 miliarde de euro în sectorul privat şi sectorul construcţiei. În 2019, spune Angela Sax, împreună cu Banca Europeană de Investiţii vor fi susţinute proiecte în domeniul infrastructurii drumurilor, transportului, energeticii, aprovizionării cu apă.
Vasile Plămădeală, trade officer în cadrul Delegaţiei Uniunii Europene, a apreciat relaţia dintre Moldova şi Italia drept o relaţie „de care ştie total lumea”. Potrivit lui, faptul că în Italia sunt mulţi moldoveni şi invers, contribuie la crearea unei relaţii mai strânse dintre cele două ţări, iar UE salută aceste relaţii. Vasile Plămădeală susţine că Acordul de Asociere dintre Moldova şi UE, acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, dar şi o infrastructură bună de export pot genera beneficii pentru economie cu condiţia că sunt întreprinse reformele necesare.
