Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Banca Mondială: Companiile necesită sprijin pentru a le proteja de închideri masive
Şocul fără precedent cauzat de COVID-19 a afectat companiile din Moldova prin intermediul mai multor canale şi a necesitat sprijin imediat sub formă de lichidităţi pentru a le proteja de închideri masive. Pe viitor, pe termen scurt, autorităţile ar trebui să se concentreze pe asigurarea de personal, materiale şi consumabile medicale, asigurarea stabilităţii fiscale şi acces la finanţare, menţinerea stabilităţii sectorului financiar, asigurând în acelaşi timp un volum adecvat de lichidităţi. Sugestiile au fost făcute în contextul prezentării de către Banca Mondială a perspectivelor de recuperare economică pentru Moldova după COVID-19, transmite IPN.
Potrivit specialiştilor Băncii Mondiale, deficitul fiscal, deşi a fost restrâns în 2019, se va extinde rapid pe fundalul efectelor pandemiei. În primul trimestru al anului 2020, volumul încasărilor fiscale a scăzut cu 3,6 procente. În aprilie, autorităţile au adoptat un set de măsuri de sprijin pentru combaterea pandemiei, costul acestora fiind estimat la 2,4 procente din PIB.
Marcel Chistruga, economist în cadrul Oficiului Băncii Mondiale la Chişinău, a menţionat că, în 2020 se preconizează că va avea loc contracţia economiei pe fundalul şocurilor negative cauzate de pandemia de coronavirus. Deficitul fiscal şi datoria publică vor creşte pe măsură ce guvernul va întreprinde măsuri de protecţie a vieţilor, companiilor şi gospodăriilor.
Creşterea de 3,6 procente înregistrată în 2019 a fost susţinută de cererea internă puternică, la rândul ei determinată de creşterea salariilor, remitenţe, expansiunea creditelor şi creşterea cheltuielilor publice. Odată cu scăderea producţiei în agricultură, încetinirea exporturilor şi a investiţiilor, ritmul creşterii economice a înregistrat o scădere bruscă, constituind 0,2 procente în ultimul trimestru.
Politica monetară a fost relaxată până la declanşarea crizei şi continuă acelaşi curs. În anticiparea presiunilor dezinflaţioniste, rata de bază a fost redusă la un nivel de 5,5 procente în decembrie. Pe fundalul cererii interne mai slabe şi al efectelor determinate de scăderea preţurilor internaţionale la mărfuri, rata inflaţiei s-a micşorat, constituind 5,9 procente în martie 2020, precizează specialiştii Băncii Mondiale.
Deficitul de cont curent a fost redus şi el înainte de criză, dar este din nou în creştere. Deficitul contului curent constituind 9,7 procente din PIB în 2019, odată ce creşterea exporturilor a depăşit-o pe cea a importurilor în a doua jumătate a anului 2019. Totuşi, o scădere accentuată a exporturilor şi remitenţelor va determina creşterea deficitului până la o valoare mai mare de 10 procente din PIB în 2020.
Întreruperea prelungită a activităţii economice până în august 2020 ar determina scăderea creşterii cu 5,2 procente – cea mai mare scădere din 2009. Creşterea mai slabă va constrânge şi mai mult finanţele publice, care se confruntă cu necesităţi de finanţare deja mari –15 procente din PIB. Un număr mai mare de migranţi reveniţi în ţară, necesităţile mari de cheltuieli sociale şi şomajul sporit pot constrânge suplimentar condiţiile pe piaţa muncii şi pot crea presiuni fiscale suplimentare.
În cazul în care epidemia de coronavirus este oprită în mare parte până la mijlocul anului 2020, cu o recuperare ulterioară, scenariul de bază prevede recesiunea economiei de 3,1 procente până la finele anului. Blocarea activităţii economice şi restricţiile de deplasare vor produce o deteriorare accentuată a economiei în al doilea trimestru, cu o scădere pronunţată a veniturilor disponibile.
Marcel Chistruga, economist în cadrul Oficiului Băncii Mondiale la Chişinău, a menţionat că, în 2020 se preconizează că va avea loc contracţia economiei pe fundalul şocurilor negative cauzate de pandemia de coronavirus. Deficitul fiscal şi datoria publică vor creşte pe măsură ce guvernul va întreprinde măsuri de protecţie a vieţilor, companiilor şi gospodăriilor.
Creşterea de 3,6 procente înregistrată în 2019 a fost susţinută de cererea internă puternică, la rândul ei determinată de creşterea salariilor, remitenţe, expansiunea creditelor şi creşterea cheltuielilor publice. Odată cu scăderea producţiei în agricultură, încetinirea exporturilor şi a investiţiilor, ritmul creşterii economice a înregistrat o scădere bruscă, constituind 0,2 procente în ultimul trimestru.
Politica monetară a fost relaxată până la declanşarea crizei şi continuă acelaşi curs. În anticiparea presiunilor dezinflaţioniste, rata de bază a fost redusă la un nivel de 5,5 procente în decembrie. Pe fundalul cererii interne mai slabe şi al efectelor determinate de scăderea preţurilor internaţionale la mărfuri, rata inflaţiei s-a micşorat, constituind 5,9 procente în martie 2020, precizează specialiştii Băncii Mondiale.
Deficitul de cont curent a fost redus şi el înainte de criză, dar este din nou în creştere. Deficitul contului curent constituind 9,7 procente din PIB în 2019, odată ce creşterea exporturilor a depăşit-o pe cea a importurilor în a doua jumătate a anului 2019. Totuşi, o scădere accentuată a exporturilor şi remitenţelor va determina creşterea deficitului până la o valoare mai mare de 10 procente din PIB în 2020.
Întreruperea prelungită a activităţii economice până în august 2020 ar determina scăderea creşterii cu 5,2 procente – cea mai mare scădere din 2009. Creşterea mai slabă va constrânge şi mai mult finanţele publice, care se confruntă cu necesităţi de finanţare deja mari –15 procente din PIB. Un număr mai mare de migranţi reveniţi în ţară, necesităţile mari de cheltuieli sociale şi şomajul sporit pot constrânge suplimentar condiţiile pe piaţa muncii şi pot crea presiuni fiscale suplimentare.
În cazul în care epidemia de coronavirus este oprită în mare parte până la mijlocul anului 2020, cu o recuperare ulterioară, scenariul de bază prevede recesiunea economiei de 3,1 procente până la finele anului. Blocarea activităţii economice şi restricţiile de deplasare vor produce o deteriorare accentuată a economiei în al doilea trimestru, cu o scădere pronunţată a veniturilor disponibile.
