Care este principala vulnerabilitate a bugetului de stat pentru 2019
Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

Care este principala vulnerabilitate a bugetului de stat pentru 2019

Principala vulnerabilitate a bugetului de stat pentru anul 2019 se referă la accesarea finanţărilor externe, se arată într-o analiză a Centrului Expert-Grup.

Legea bugetului de stat pentru anul 2019 a fost publicată deja în Monitorul Oficial, dar va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019, notează mold-street.com.

Deficit prognozat de 5,68 miliarde lei

Potrivit legii, veniturile bugetului de stat pe anul 2019 se preconizează a fi în sumă totală de 42,13 miliarde lei, cu o creştere faţă de cel din 2018 cu 5,2 miliarde lei sau cu 14,1%.

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2019 se prevăd în sumă de 47,66 miliarde lei, cu o creştere de 5,68 miliarde lei sau cu 13,5% comparativ cu cheltuielile prevăzute pentru anul 2018. Deficitul bugetului de stat este estimat la 5,54 miliarde lei şi urmează a fi acoperit atât din surse externe, cât şi cele interne.

Conform estimărilor, soldul datoriei de stat la situaţia din 31 decembrie 2019 nu va depăşi 63,01 miliarde lei, dintre care 59,1% datorie de stat externă şi 40,9% datorie de stat internă, înregistrând o majorare cu 6,04 miliarde de lei faţă de valoarea precizată pentru sfârşitul anului 2018.

Ritmuri prea optimiste de creştere a unor venituri

O analiză a proiectului de lege efectuată de Expert-Grup arăta că bugetul propus pentru anul 2019 pare unul echilibrat, dar numai la nivel de proiect.

"Proiectul se bazează pe ritmuri prea optimiste de creştere a unor categorii de venituri, iar contextul politic (urmând să aibă loc cel puţin două exerciţii electorale – la nivel naţional şi local) ar putea determina asumarea unor noi obligaţii de cheltuieli bugetare curente.

Atât scenariul optimist, cât şi cel pesimist, al prognozelor arată încasări de venituri la bugetul public naţional mai mici decât prognozează autorităţile – minus 700 milioane lei în prognoza optimistă şi minus 3,1 miliarde lei în cea pesimistă", se arată în analiza Expert-Grup.

Potrivit experţilor prognoza deficitului este hazardată deoarece comportamentul cheltuielilor bugetare în 2019 este neclar, iar sursele pentru acoperirea deficitului prognozat au un grad înalt de incertitudine.

Materializarea temerilor privind ratarea asistenţei externe, dar şi neîncasarea veniturilor planificate din impozite şi taxe va duce la accesarea de către Guvern a împrumuturilor adiţionale de pe piaţa internă sau chiar posibilitatea majorării anumitor impozite (inclusiv TVA).

Deficitul ar putea ajunge la 5% din PIB

Conform proiecţiilor efectuate de experţi, deficitul bugetar în 2019 se va încadra între 3,2 miliarde lei (1,5% din PIB în scenariul optimist) şi 6,3 miliarde lei (3% din PIB în scenariul pesimist).

"Aceste proiecţii se bazează, însă, pe modelul de execuţie a cheltuielilor specifice perioadei 2012-2018. Reieşind din aceste tendinţe, ne putem aştepta că menţinerea în limite a deficitului bugetar se va realiza din contul reducerii cheltuielilor legate de investiţii: în ultimii ani, pe bază repetată serviciile în domeniul economiei au înregistrat unul dintre cele mai slabe nivele de execuţie.

Categoriile de cheltuieli care au fost realizate practic în totalitate au fost cele cu tentă socială: ocrotirea sănătăţii, învăţământ, protecţie socială etc. Nu excludem posibilitatea că obiectivele politice ar putea aduce corecţii esenţiale la acest model, fiind posibile şi deficite care ar depăşi 4,0-5,0% din PIB", potrivit analizei Expert-Grup.

Majorarea unor taxe şi impozite 

Accentuarea dezechilibrelor fiscale, pe fundalul diminuării asistenţei externe, ar putea creşte nivelul de îndatorare a statului. Supra-îndatorarea statului va impune necesitatea de a stabiliza finanţele publice prin măsuri precum: optimizarea bugetară, diminuarea puternică a investiţiilor şi cheltuielilor sociale, majorarea unor taxe şi impozite (inclusiv TVA), pe fundalul unei concurenţe dintre stat şi sectorul privat pentru resursele limitate din economie.

În contextul în care în 2019 vor avea loc cel puţin două campanii electorale, pericolul implementării unor proiecte fără o analiza a oportunităţii acestor proiecte şi fără acoperire financiară devine sporit.

Economia ţării are nevoie indiscutabilă de programe de infrastructură, care să contribuie la accelerarea ritmului de creştere a economiei. Dar ignorarea evidenţelor în analiza de oportunitate a unor proiecte implementate de autorităţi ridică semne de întrebare privind relevanţa acestora. În acest sens este un imperativ, demararea proiectelor în baza analizelor şi consultărilor, dar şi în condiţiile existenţei acoperirii financiare certe, mai susţin experţii.

Similare