Comisia de anchetă în cazul furtului miliardului: Doi viceguvernatori ai Băncii Naţionale ar putea fi demişi
Aureliu Cincilei şi Ion Sturzu, viceguvernatori ai Băncii Naţionale a Moldovei, ar putea fi revocaţi din funcţii în următoarele zile. Motivul ar fi că au activat în perioada când a avut loc frauda bancară şi nu au luat măsurile necesare pentru a o preveni şi investiga.
Recomandarea de revocare din funcţie a celor doi bancheri este inclusă în proiectul de hotărâre cu privire la Raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanţelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova şi investigării fraudei bancare, notează Mold-street.com.
BNM a dus "o politică dubioasă în raport cu Banca de Economii"
În document nu este specificat care ar fi vina sau rolul celor doi viceguvernatori în devalizarea sistemului bancar, dar se menţionează faptul că Banca Naţională (condusă în perioada noiembrie 2009-aprilie 2016 de Dorin Grăguţanu) a dus "o politică dubioasă în raport cu Banca de Economii".
"Comisia consideră că Banca Naţională a avut un rol special şi important în crearea unei panici artificiale în jurul Băncii de Economii în contextul evenimentelor din anii 2013-2014", se precizează în document.
De notat că cei doi bancheri au fost numiţi viceguvernatori pe 12 iulie 2013, când situaţia de la BEM deja era una extrem de gravă şi practic era decisă acceptarea de către Guvern a cedării pachetului majoritar de la această instituţie financiară. Ca urmare, controlul asupra BEM a trecut atunci la afaceristul Ilan Şor.
Totuşi, ei erau în funcţie exact în perioada când s-a ajuns la punctul culminant în frauda bancară, adică în 2014 şi în special la finele anului.
Alexandru Slusari, preşedintele Comisiei de anchetă, a declarat pentru Mold-street.com că pentru cele ce s-au întâmplat în sistemul bancar în perioada 7-27 noiembrie 2014, "toată conducerea BNM poartă răspundere".
Cine le poate lua locul
Deputatul socialist Vladimir Golovatiuc, membru al Comisiei de anchetă şi unul dintre potenţialii noi viceguvernatori, a precizat pentru Mold-street.com că cei doi viceguvernatori au fost responsabili de supravegherea bancară în acea perioadă.
El însă nu a comentat informaţia privind posibila numire a sa în funcţia de viceguvernator.
Al doilea candidat la funcţia de viceguvernator ar putea să fie din partea Blocului ACUM. Aici însă lucrurile nu sunt tocmai clare şi nu există deocamdată nici o candidatură.
Am încercat să obţinem un comentariu şi de la viceguvernatorul Ion Sturzu, dar el nu a răspuns.
Se clatină fotoliul lui Armaşu?
De altfel, în ultimele săptămâni se vehicula şi despre o posibilă revocare din funcţia de guvernator şi a lui Octavian Armaşu, fost ministru al Finanţelor, dar aici se opune Fondul Monetar Internaţional, pentru a menţine independenţa BNM.
În consecinţă, o decizie în acest sens a fost amânată. În plus, Armaşu nu era în funcţie când s-a produs furtul miliardului.
Surse din cadrul coaliţiei de la guvernare spun că deocamdată funcţia de guvernator nu este obiect de negocieri şi nu va fi pusă pe agendă Parlamentului.
Viceguvernatorul care ţine trei milioane de lei numerar
Aureliu Cincilei a fost numit viceguvernator şi membru al Consiliului de administraţie (actual Comitetul executiv) al Băncii Naţionale pe 12 iulie 2013.
La data numirii în funcţie, Aureliu Cincilei avea peste 22 ani experienţă în sectorul economic şi bancar. Înainte de a deveni viceguvernator al BNM, a ocupat funcţia de preşedinte al EuroCreditBank timp de 9 ani (2004-2013).
Din octombrie 2016 şi până în decembrie 2018 a fost suspendat din funcţia de viceguvernator şi desemnat ca preşedinte al Comitetului de conducere al Moldindconbank, după ce la această bancă s-au constatat activităţi concertate a unui grup de persoane (afiliate lui Veaceslav Platon) ce deţineau o cotă de 63,89% din capitalul social al băncii, fără permisiunea BNM.
El de fapt a pregătit spre vânzare acest pachet, preluat în martie 2019, de bulgarii de la Doverie Holding.
Soţia sa, Ruxanda Glavan, a fost ministru al Sănătăţii (2015-2017), iar acum e deputat ales pe listele Partidului Democrat, fapt ce nu contribuie la încrederea în viceguvernator din partea actualei coaliţii de guvernare.
Curios este că în declaraţia de avere depusă la CEC, Ruxanda Glavan declară că împreună cu soţul au în numerar circa 3 milioane de lei, în timp ce pe conturile bancare se adună circa un milion de lei.
De la Curtea de Conturi la BNM
Al doilea viceguvernator Ion Sturzu, a fost numit viceguvernator, membru al Consiliului de administraţie (actual Comitetul executiv) al BNM la fel pe 12 iulie 2013.
El avea peste 26 de ani de experienţă în sectorul economic şi financiar, fiind şef al Direcţiei impozite indirecte, apoi şef adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, iar în anul 2008 a ocupat o scurtă perioadă funcţia de viceministru al finanţelor. A lucrat şi pentru Banca Mondială timp de 5 ani.
Înainte de a deveni viceguvernator al BNM, a ocupat funcţia de membru al Curţii de Conturi a Republicii Moldova (2011-2013). Unul dintre rapoartele Curţii de Conturi din acea perioadă, prezentat în februarie 2012 a fost dedicat Băncii de Economii, respectiv era la curent cu anumite fenomene ce aveau loc la această instituţie.
Potrivit unor surse, Sturzu a devenit responsabil de domeniul supraveghere bancară abia în decembrie 2014, până atunci de acest sector fiind responsabilă Emma Tăbârţă, demisă în aprilie 2015, anume pentru că ar fi admis o astfel de fraudă.
Menţionăm că mandatul celor doi viceguvernatori expiră peste nouă luni. Cum vor contribui aceste mutări la schimbarea situaţiei din sistemul bancar şi mai ales cum pot contribui la recuperarea miliardului se va vedea mai târziu.
Conform Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei, instituţia este condusă de un Comitet executiv format din 5 membri şi de un Consiliu de supraveghere format din 7 membri.
Pentru încălcări BNM sancţiona bancherii doar cu avertismente
Şi încă ceva. Comisia de anchetă constată în document că BNM, ca supraveghetor al stabilităţii din sistemul bancar dispunea de suficiente pârghii de a preveni anumite fenomene sau acţiuni dăunătoare băncilor, doar că le aplica foarte selectiv.
În acest sens este elocvent cazul lui Grigore Gacikevici, preşedintele Băncii de Economii în anii 2004 - august 2012. Acesta în anul 2009-2012 a fost sancţionat de 5 ori de BNM cu "avertisment" (sic!), pentru nereguli serioase, pentru care puteau fi aplicate sancţiuni mai dure, precum amenda, sau suspendarea din funcţie.
Mai adăugăm că Procuratura Anticorupţie a înaintat în instanţă mai multe dosare contra lui Gacikevici şi altor persoane din conducerea BEM din acea perioadă pentru faptul că în perioada 2009-2012 au acordat credite neperformante sau neacoperite cu gajuri la 17 persoane juridice, cu valoarea de 1,04 miliarde de lei, confirmată de bancă.
Este adevărat că deşi procesul se desfăşoară de trei ani şi ceva, nu s-a ajuns încă la o condamnare şi recuperare măcar a unei părţi din prejudiciul provocat.
