Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Creşterea ratei şomajului şi diminuarea consumului sunt printre cele mai evidente consecinţe ale crizei pandemice
Creşterea ratei şomajului şi diminuarea consumului sunt printre cele mai evidente consecinţe ale crizei pandemice. Recuperarea economică a Republicii Moldova va fi dificilă, dar, în acelaşi timp, poate fi folosită ca model de dezvoltare. Provocările corono-crizei au fost abordate în cadrul unei conferinţe organizate cu prilejul aniversării a 30-a de la înfiinţarea Băncii Naţionale a Moldovei.
Economia naţională este comparată cu starea unui pacient după ce s-a tratat de Covid. Virusul i-a acutizat problemele vechi de sănătate şi acum are nevoie de o recuperare de lungă durată.
MAIA SANDU, preşedintele Republicii Moldova: „Afaceri oprite, şomaj în creştere, sărăcia care captează tot mai multă lume inclusiv tineri, sistemul medical este epuizat, spaţiul fislcal limitat pentru a interveni imediat şi cu impact. În cazul Republicii Moldova sunt excese de zeci de miliarde de lei în băncile comerciale care pot şi trebuie să fie puse să lucreze nu doar pentru finanţarea deficitului bugetar al guvernului”.
OCTAVIAN ARMAŞU, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei. „Când economia începe să reia turaţiile după pandemie piaţa monetară şi sistemul bancar sunt pregătite să sunt pregătite să suţină relansarea acesteia. Inflaţia joasă permit să menţine în perioada aproapiată o politică monetară relaxată şi stimulativă pentru economie. Sistemul dispune de suficiente lichidităţi care aşteaptă să fie assimilate de agenţi economici, populaţie”.
Partenerii externi consideră că, în urma crizei pandemice, sunt necesare reforme vaste, în special în sectorul financiar. Mai mult, potrivit experţilor, corono-criza a sărăcit şi mai mult oamenii cu venituri modeste.
RODGERS CHAWANI, reprezentant Fondul Monetar Internaţional în Republica Moldova: „Republica Moldova va avea nevoie să investească mai mult pentru a putea recupera şi a reveni la nivelul anterior. Pentru asta va fi nevoie de eforturi comprehensive şi unite, inclusiv din partea tuturor din Republica Moldova. Un pas foarte important ar fi din partea FMI, de a oferi resurse, Guvernul Republicii Moldova, Banca Naţională a Moldovei de a majora aceste rezerve”.
ANA AKHALKAT, director, Biroul Băncii Mondiale din Republica Moldova: „Este îngrijorător faptul că această recuperare a creşterii se planifică a fi una redusă. Noi planificăm că PIB-ul îşi va reveni până la 3,8 % în 2021 şi va rămâne la acest nivel în următorii ani. Companiile din Republica Moldova, deşi nu sunt imune la crizele de sănătate şi de mediu, estimează că 72 de mii de locuri de muncă au fost pierdute. Perspectiva pentru economia Republicii Moldova este influenţată foarte mult de instabilitatea financiară, de crizele instituţionale şi lipsa unui mediu autorizat pentru a implementa reforme fundamentale”.
În 2020, criza epidemiologică şi seceta a redus PIB-ul Republicii Moldova cu 7%.
MAIA SANDU, preşedintele Republicii Moldova: „Afaceri oprite, şomaj în creştere, sărăcia care captează tot mai multă lume inclusiv tineri, sistemul medical este epuizat, spaţiul fislcal limitat pentru a interveni imediat şi cu impact. În cazul Republicii Moldova sunt excese de zeci de miliarde de lei în băncile comerciale care pot şi trebuie să fie puse să lucreze nu doar pentru finanţarea deficitului bugetar al guvernului”.
OCTAVIAN ARMAŞU, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei. „Când economia începe să reia turaţiile după pandemie piaţa monetară şi sistemul bancar sunt pregătite să sunt pregătite să suţină relansarea acesteia. Inflaţia joasă permit să menţine în perioada aproapiată o politică monetară relaxată şi stimulativă pentru economie. Sistemul dispune de suficiente lichidităţi care aşteaptă să fie assimilate de agenţi economici, populaţie”.
Partenerii externi consideră că, în urma crizei pandemice, sunt necesare reforme vaste, în special în sectorul financiar. Mai mult, potrivit experţilor, corono-criza a sărăcit şi mai mult oamenii cu venituri modeste.
RODGERS CHAWANI, reprezentant Fondul Monetar Internaţional în Republica Moldova: „Republica Moldova va avea nevoie să investească mai mult pentru a putea recupera şi a reveni la nivelul anterior. Pentru asta va fi nevoie de eforturi comprehensive şi unite, inclusiv din partea tuturor din Republica Moldova. Un pas foarte important ar fi din partea FMI, de a oferi resurse, Guvernul Republicii Moldova, Banca Naţională a Moldovei de a majora aceste rezerve”.
ANA AKHALKAT, director, Biroul Băncii Mondiale din Republica Moldova: „Este îngrijorător faptul că această recuperare a creşterii se planifică a fi una redusă. Noi planificăm că PIB-ul îşi va reveni până la 3,8 % în 2021 şi va rămâne la acest nivel în următorii ani. Companiile din Republica Moldova, deşi nu sunt imune la crizele de sănătate şi de mediu, estimează că 72 de mii de locuri de muncă au fost pierdute. Perspectiva pentru economia Republicii Moldova este influenţată foarte mult de instabilitatea financiară, de crizele instituţionale şi lipsa unui mediu autorizat pentru a implementa reforme fundamentale”.
În 2020, criza epidemiologică şi seceta a redus PIB-ul Republicii Moldova cu 7%.
